KPMG: Fraudatorii români şi moldoveni sunt tineri, educaţi şi nu au acţionat niciodată singuri

Documentul prezintă în detaliu trăsăturile fraudatorilor, identificate prin examinarea a 596 de cazuri de fraudă investigate de firme membre ale reţelei KPMG la nivel mondial, inclusiv cazuri din România şi Republica Moldova, precizează un comunicat KPMG, remis miercuri AGERPRES.

Fraudele investigate în România şi Republica Moldova au fost posibile prin implicarea directorilor executivi sau a consiliului de administraţie (31% faţă de 28% la nivel global), persoanele respective fiind văzute ca ‘autocraţi’ (31% faţă de 20% la nivel global) şi că afişează un aer de superioritate (69% având un scor de 4-5 pe această scală faţă de 36% la nivel global).

Experţii KPMG apreciază că ‘un mediu în care ierarhia este văzută ca indiscutabilă reprezintă un teren fertil pentru cei în funcţii de conducere de a comite o fraudă, de multe ori cu participarea subordonaţilor lor’; în cele două ţări, o lungă perioadă de timp, managementul autocratic a fost norma, astfel că pentru schimbare este nevoie de timp.

Spre deosebire de situaţia de la nivel global, fraudele investigate în România şi Republica Moldova au fost detectate în special prin informări anonime (54% faţă de 19%), auditorii interni descoperind 38% din cazuri.

În timp ce fraudele la nivel global au fost detectate în proporţie de 16% şi cu ajutorul unor mecanisme de avertizare formale, acestea nu au funcţionat în niciuna dintre fraudele analizate de KPMG în România şi Republica Moldova.

Domeniile cu un risc ridicat de apariţie a fraudelor s-au constatat a fi vânzările şi marketingul (31% faţă de 14%), majoritatea fraudelor producându-se în organizaţii cu o cultură agresivă de vânzări (54% faţă de 26% la nivel global).

‘Într-un astfel de mediu nu este ieşit din comun pentru cei aflaţi în funcţii stimulate pe baza rezultatelor financiare – atât pentru cei care activează în vânzări şi marketing, cât şi pentru cei aflaţi în funcţii de nivel C în organizaţie – să găsească modalităţi de a se juca cu sistemul’, consemnează raportul KPMG, care subliniază că ‘urmând trendul la nivel global, controalele interne ineficiente au fost principalul factor care a contribuit la fraudele investigate (54%)’.

Persoanele identificate ca realizând acţiuni frauduloase sunt, în medie, mai tineri decât omologii lor la nivel global, datorită timpului mai scurt în care au avansat în structurile corporaţiilor dintr-o economie emergentă. Fraudatorii par a fi educaţi, 46% dintre fraudatorii din România şi Republica Moldova deţin o diplomă de educaţie la nivel terţiar (universitar şi post-universitar – n.r.), iar principala lor motivaţie a fost lăcomia, în 77% din cazuri.

În privinţa stilului de viaţă, studiul KPMG a observat că 39% dintre fraudatorii din cele două ţări poartă îmbrăcăminte la modă şi tot 39% conduc maşini scumpe, aceste caracteristici fiind observate doar în 17% din cazuri la nivel global.

Dacă frauda prin intermediul achiziţiilor se clasează pe locul doi în lume, după delapidare, în România şi Republica Moldova este cea mai frecventă. Similar cu statisticile globale, fraudele din cele două ţări au fost realizate prin tranzacţii multiple cu valori medii între 1.000 de dolari şi 50.000 de dolari pe fiecare tranzacţie.

În toate cazurile din România şi Moldova şi în peste 70% din cazurile la nivel global, fraudele au implicat complicitatea altor persoane. Majoritatea fraudelor investigate în România şi Moldova au implicat încă două până la cinci alte persoane, cel mai adesea prieteni sau foşti colegi din alte organizaţii.

‘Specialiştii din domeniul anti-fraudă au dezbătut îndelung dacă poate fi dezvoltat un profil al fraudatorului suficient de precis care să permită organizaţiilor să descopere aceşti indivizi în acţiune sau chiar înainte de comiterea fraudei’, spune Déan Friedman, liderul Reţelei de Investigaţii a KPMG în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

Acesta adaugă că, în prezent, prezicerea unei infracţiuni este de domeniul ‘ştiinţifico-fantasticului, dar analiza naturii mereu în schimbare a fraudei şi a fraudatorului poate ajuta organizaţiile să-şi întărească apărarea împotriva acestor activităţi criminale’.

Datele studiului KPMG au fost colectate prin firmele membre din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMA), America de Nord şi de Sud, regiunea Asia-Pacific, în perioada august 2011 – februarie 2013. Din totalul celor 596 de cazuri de fraudă investigate de KPMG, 13 sunt din România şi Republica Moldova.