România a picat grav testul autosuficienței la mâncare. La porc producem sub 50% din consum, pentru prima dată

Dependența de importuri pentru asigurarea necesarului de consum al populației a crescut în 2022 față de anul anterior pentru toate categoriile de produse de bază, vegetale sau animale. Sunt doar trei excepții: ouăle, carnea de pasăre și carnea de oaie/capră.
Alina Stanciu - lun, 22 ian. 2024, 22:06
România a picat grav testul autosuficienței la mâncare. La porc producem sub 50% din consum, pentru prima dată

România a produs suficient cât să asigure în întregime consumul intern doar două produse alimentare: ouăle și carnea de ovine/caprine, arată o analiză a Institutului Național de Statistică cu date din 2022, analizată de Economica.

În rest, suntem tributari importurilor, situație care s-a agravat în ultimii ani în care gradul de aprovizionare, un indicator care arată în ce măsură producţia internă acoperă cerinţele interne, este tot mai mic.

Mai exact, la categoria legume şi produse din legume (în echivalent legume proaspete), leguminoase boabe şi pepeni, gradul de autoaprovizionare a ajuns la 70,1% în 2022, față de 82% cu un an în urmă sau 88,22% în 2015, spre exemplu. Aceasta chiar și în contextul unei scăderi a consumului mediu de la 203,4 pe cap de locuitor la 169,3 kilograme pe cap de locuitor. Cauza, indică datele INS, se referă la stocurile inițiale negative. În rest, importurile au scăzut ușor, cu 1,2% până la  942.000 de tone în timp ce exporturile au crescut cu 41%, până la 154.000 de tone, ajungându-se la un deficit de 788.000 de tone.

În cazul fructelor și preparatelor din fructe, gradul de autoaprovizionare a scăzut la 64,4% de la 68,8% cu un an în urmă. Ca și în cazul legumelor, gradul de autoaprovizionare s-a diminuat din cauza variației de stoc. În schimb, importurile s-au diminuat cu 2%, până la 1,3 milioane de tone, iar exporturile cu 8,9%, până la 122.000 de tone.

Variația de stoc corespunde evoluţiei stocurilor din perioada de referinţă şi se calculează ca diferenţă între stocul final (stocul la sfârşitul anului calendaristic de referinţă) şi cel iniţial (stocul la începutul anului calendaristic de referinţă).

Pe tipuri de produse, în categria legume, România stă cel mai rău la rădăcinoase, cu un grad de autosuficiență de 55,9% față de 68,5% cu an în urmă. În 2022, producția a scăzut cu 24%, astfel că, chiar și în contextul unui consum redus (15,4 vs 14,6 kg/cap de locuitor) au fost necesare importuri cu 21% mai mari.

De asemenea, la tomate, gradul de autosuficiență este 61,6% față de 71,4% cu un an în urmă chiar dacă consumul mediu pe cap de locuitor s-a diminuat semnificativ, cu 8,7 kilograme. Și asta, în principal din cauză că producța locală utilizabilă a scăzut cu peste 32%, până la 509.000 tone. Importurile au scăzut și ele cu 4,6%, până la 289.000 tone, iar exporturile au crecsut de la 13.000 la 14.000 de tone.

În 2022, prin programul Tomata, fermierii au putut primi un ajutor de minimis de maximum 4.000 de euro pe exploatație, în cazul cultivării în spații protejate și a optării pentru ambele cicluri de producție. Bugetul programului, care a presupus finanțarea și altor culturi, s-a cifrat la aproximativ 265 de milioane de lei, bani de la bugetul de stat, prin MADR.

România depinde de importuri și pentru a-și asigura necesarul intern de varză (grad de autosuficiență de 72,6% vs 95% în 2021). Consumul mediu a crescut de la un an la altul (45,1 în 2022 vs 44,2 kg pe cap de locuitor), iar producția locală s-a micșorat cu 25%.

Nu în ultimul rînd, avem un grad de autosuficiență de 75,8% la ceapă (vs 80,8% în 2021), de 83,6% la pepeni (86,8% în 2021) și 94,4% la leguminoase boabe (vs 116% în 2021) și de 56% la cartofi (vs 57,5%).

 Producția locală de mere, insuficientă petru consumatorii români

Dintre fructe, cele mai mari deficite sunt la mere. Producția locală și stocurile existente au asigurat în 2022 78,6% din necesarul de consum, față de 84,4% cu un an în urmă deși consumul este pe un trend descendent. Producția a scăzut în 2022 cu 8,3%, trend urmat și de stocul inițial.

La struguri, gradul de autoaprovizionare este de 90,5%, la prune de 95,5%, la cireșe și vișine de 89,2%, la piersici și nectarine 17,1%. Trendul este însă unul negativ la toate fructele menționate.

Cât despre produsele procesate, România are un grad de autosuficiență de 50,5% la zahăr, față de 52,9% anul anterior, de 84,9% la lapte și produse din lapte, față de 85,3% în 2021 sau de 80,5% față de 85% la ulei vegetal.

România își asigură 71% din carnea pe care o consumă

La carne avem excedent la cea de ovine și caprine (124% vs 113% cu un an în urmă), dar aceasta este singura categorie care produce peste necesarul de consum. În rest, pentru prima dată după mai mulți ani, gradul de autosuficiență la carnea de porc a scăzut sub pragul de 50% (vs 54,1% în 2021 sau 70% în 2015), pe fondul scăderii producției și a creșterii consumului.

În schimb, s-a îmbunătățit situația la carnea de pasăre ajungându-se la un grad de autosuficiență de 96,2% față de 90,3% anul anterior și la carnea de vită (88,2% vs 81% în 2021). La ouă, România produce mai mult decât consumă, având un grad de autosuficiență de 103,8% față de 102,1% cu un an în urmă.

În anul 2022 comparativ cu anul precedent, românii au consumat mai puțină carne de vită (minus 0,5 kg pe cap de locuitor). Alte scăderi ale consumului mediu au fost la: alte feluri de carne şi produse din carne cu 0,2 kg, la carne şi produse din carne de pasăre și la carne şi produse din carne de ovine – caprine cu câte 0,1 kg.

 

Te-ar mai putea interesa și
RAR, nevoit să oprească activitatea din întreaga țară din cauza unei probleme a sistemului informatic
RAR, nevoit să oprească activitatea din întreaga țară din cauza unei probleme a sistemului informatic
Registrul Auto Român (RAR) a oprit ieri activitatea la toate sediile sale din țară din cauza unui „incident tehnic”. Și colaborarea cu stațiile ITP a fost afectată....
Cancelarul german Olaf Scholz are probleme. SPD, partidul său, e cotat în sondaje cu 15%, sub jumătate față de conservatorii germani
Cancelarul german Olaf Scholz are probleme. SPD, partidul său, e cotat în sondaje cu 15%, sub jumătate față de conservatorii ...
Cancelarul german Olaf Scholz urma să candideze pentru un al doilea mandat la viitoarele alegeri anticipate, după ce popularul ...
Analiza SWOT a industriei din România. Punctele tari și amenințările sectorului care asigură 20% din PIB
Analiza SWOT a industriei din România. Punctele tari și amenințările sectorului care asigură 20% din PIB
Un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea unei strategii naționale privind dezvoltarea industriei până în ...
Simtel a intrat în Republica Moldova cu divizia de trading de energie electrică
Simtel a intrat în Republica Moldova cu divizia de trading de energie electrică
Grupul antreprenorial românesc Simtel a intrat pe piața de energie electrică din Republica Moldova, cu deschiderea filialei ...