„În primul rând, minele terestre antipersonal sunt doar un mic element de consolidare a măsurilor antimobilitate. În al doilea rând, nu există mine antipersonal eficiente împotriva infanteriei mecanizate şi unităţilor mai blindate. În al treilea rând, câmpurile de mine impun o monitorizare permanentă 24 de ore din 24, inclusiv în timp de pace, ceea ce necesită multe resurse umane”, a explicat generalul leton.
El a semnalat că există sisteme de armament „mult mai eficiente şi moderne” şi aceasta este direcţia în care se lucrează pentru modernizarea apărării Letoniei, făcând aparent aluzie la o comandă recentă de lansatoare multiple de rachete HIMARS.
La cererea ministrului leton al apărării, Andris Spruds, armata letonă a evaluat posibilitatea folosirii minelor pentru consolidarea securităţii frontierelor. S-a desfăşurat în plus şi o campanie de strângere de semnături pentru a solicita parlamentului de la Riga denunţarea Convenţiei de la Ottawa, în timp ce pe reţelele de socializare era dezbătută ideea ca Letonia să-şi fortifice frontiera cu mine pentru a se proteja de Rusia, după ce câmpurile de mine amplasate de armata rusă pe linia frontului din estul Ucrainei au jucat în rol important în eşecul contraofensivei ucrainene din vara anului trecut.
Chestiunea minelor a fost discutată şi de cei trei miniştri ai apărării din statele baltice, care au anunţat vineri la Riga ridicarea unei linii defensive comune de-a lungul graniţelor ţărilor lor cu Rusia şi Belarus. Ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur, a declarat că priveşte cu scepticism utilitatea minelor antipersonal, în timp ce Spruds s-a referit la posibilul impact al retragerii din Convenţia de la Ottawa pentru aliaţii Letoniei.
Cei trei miniştri au anunţat că linia de apărare pe care intenţionează să o realizeze în anii următori va consta în prepoziţionarea de arme şi muniţii, crearea de poziţii defensive şi a unor unităţi de reacţie rapidă pentru a face faţă oricărei eventuale agresiuni din partea Rusiei.