„Negocierea devine şi mai complicată (…), poziţia Ungariei nu prea s-a flexibilizat”, a declarat respectivul oficial, care a vorbit cu condiţia anonimatului şi este implicat în organizarea summitului european de săptămâna viitoare.
Acesta a mai spus că unele idei propuse de Orban pentru a ieşi din impas, cum ar fi aprobarea anuală în unanimitate de statele UE a ajutorului pentru Ucraina, nu sunt acceptabile pentru celelalte state membre. „Niciun stat membru nu doreşte o situaţie în care să fie mereu nevoie de unanimitate pentru a oferi ajutor Ucrainei” în războiul cu Rusia, afirmă oficialul european.
Statele UE care doresc să ajute Ucraina sunt tot mai iritate de obiecţiile Ungariei, mai remarcă sursa citată.
Premierul ungar a renunţat în decembrie în Consiliul European la veto-ul său faţă de lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, în schimb a blocat un ajutor financiar al UE pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro pentru următorii patru ani, decizie luată în contextul tensiunilor Budapestei cu Kievul asupra drepturilor minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia şi blocării de către Comisia Europeană a fondurilor europene ce revin Ungariei, al cărei Guvern este acuzat de Bruxelles că încalcă statul de drept.
Comisia Europeană a deblocat înaintea summitului din decembrie 10,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria, plus 920 de milioane de euro din planul european REPowerEU, dar alte fonduri europene (de coeziune şi pentru planul de redresare post-pandemie) de peste 21 de miliarde de euro rămân în continuare îngheţate.
În acest timp, Viktor Orban cere deblocarea tuturor fondurilor europene, despre care afirmă că i-au fost retrase ţării sale abuziv din motive politice de către Comisia Europeană care dezaprobă opoziţia guvernului ungar faţă de migraţia ilegală sau faţă de mişcarea LGBT.
În timp ce continuă discuţiile cu Budapesta pentru deblocarea veto-ului faţă de ajutorul pentru Ucraina înaintea summitului din 1 februarie, Comisia Europeană caută soluţii alternative, cum ar fi contractarea unui împrumut de 20 de miliarde de euro şi oferirea acestei sume Ucrainei. Ungaria se opune şi acestei scheme de împrumut, care seamănă cu cea de finanţare a planului european de relansare post-pandemie, avertizând că în final tot statele UE vor trebui să achite acest credit mai târziu prin propriile lor contribuţii la bugetul comunitar.
O altă idee este ca statele UE să ajute financiar Ucraina printr-un acord interguvernamental. Orban însuşi a propus acordarea acestui ajutor Ucrainei numai pe bază anuală şi în afara bugetului UE.