Cel mai greu de recrutat specialişti în petrol şi gaze de către angajatorii din România sunt inginerii instrumentaţie şi control, inginerii automatişti şi manageri de proiect în petrol şi gaze, toţi cu cel puţin şapte ani experienţă în domeniu, a spus pentru ECONOMICA.NET Elena Popa, Executive Manager/Manufacturing, Constructions & Engineering Team Leader la Antal International Network, jucător mare din piaţa de executive search.
Dacă ne referim la cei mai căutaţi specialişti români în petrol şi gaze, acum, în străinătate, vorbim despre ingineri instrumentaţie şi control, ingineri automatişti (DCS), ingineri de forări submarine, ingineri foraj, ingineri proces şi managerii de proiect în petrol şi gaze, toţi cu minimum şapte ani experienţă în domeniu, adaugă Elena Popa, headhunterul specializat în recrutarea experţilor în petrol şi gaze.
Ce înseamnă specialist rar în petrol şi gaze acum în România. Un exemplu
În prezent, în România, sunt sub 10 ingineri de forări submarine, ne-a explicat headhunterul Elena Popa.
Însă, în general, specialiştii rari în petrol şi gaze sunt de ordinul zecilor.
Cei mai mulţi specialişti români în petrol şi gaze lucrează în străinătate.
Majoritatea (80 – 90% dintre ei) acestor specialişti români lucrează în afara ţării (în Orientul Mijlociu, Kazakhstan, Africa, Nordul Europei) pentru că salariile oferite de angajatorii din ţările respective sunt semnificativ mai mari decât cele încasate în România, ne-a explicat headhunterul Elena Popa.
Cât câştigă în străinătate şi cât li se oferă în ţara noastră
Concret, „salariile încasate acum de români în Orientul Mijlociu variază între 60.000 de dolari şi 150.000 de dolari (între circa 44.111 euro şi circa 110.300 de euro) net anual, în funcţie de post şi de nivelul de experienţă, la care se adaugă alte beneficii, precum cazare, masă, asigurare medicală şi de viaţă, transport plătit”, a spus headhunterul Elena Popa pentru ECONOMICA.NET.
Spre comparaţie, aceloraşi români li se oferă acum, în ţară, între 18.000 de euro şi 36.000 de euro anual. Acesta (salariul semnificativ mai mic în ţară decât în străinătate) este şi principalul motiv pentru care nu se întorc să muncească în România, adaugă Elena Popa.
Motivele pentru care-şi schimbă specialiştii care muncesc în străinătate îşi schimbă locul de muncă pentru o ofertă venită tot din afara ţării
Banii nu mai sunt un criteriu definitoriu în schimbarea locului de muncă, ci alte criterii devin prioritare, cum ar fi: unde este locul de muncă, poziţia şi responsabilităţile pe care le implică, precum şi perioada de rotaţie (rotaţia se referă la numărul de săptămâni la care poate veni acasă). Rotaţia variază între două şi opt – nouă săptămâni. Dacă oferta de angajare este în afara zonelor de risc, rotaţia de asemenea este avantajoasă (de exemplu, vin la două săptămâni acasă), aceştia pot accepta un salariu similar sau chiar unul mai mic decât cel actual, ne-a spus headhunterul Elena Popa.
Când revin totuşi în România aceşti specialişti
Motivele sunt foarte diferite, nu putem generaliza sau identifica nişte tendinţe în această privinţă, ne atrage atenţia Elena Popa. Headhunterul ne-a povestit însă un caz cu care s-a confruntat recent: e vorba despre un inginer forări submarine care lucrează în Texas pe un salariu anual de 150.000 de dolari şi care trebuie să revină în ţară din motive personale. Românul este dispus să se angajeze în România pe un salariu cuprins între 80.000 de dolari şi 90.000 de dolari pe an, pe care însă niciun angajator nu e dispus să i-l ofere, a spus pentru Economica.net Elena Popa.