Bursele europene vor pierde teren pentru a cincea oară în ultimele șase sesiuni, după ce Rezerva Federală (banca centrală a SUA) a decis să mai pompeze lunar în piaţă numai 65 de miliarde de dolari, adică să taie dublu, cu 10 miliarde de dolari în plus, faţă de norma anterioară.
Speculatorii pe pieţele futures (unde se pariază pe deschiderea burselor) mizează pe o scădere a celor mai importanţi indici bursieri ai europei cu 0,3% (DAX la Frankfurt şi FTSE la Londra) şi cu 0,1% (CAC 40 la Paris).
Încă de ieri, jucătorii se arătaseră nemulţumiţi de decizia Turciei de a creşte dobânda, ceea ce iniţial produsese creşteri neaşteptate în ajunul deciziei FED. Turcia nu a ameliorat suficient grijile că economiile mergente vor avea de suferite de pe urma reducerii debitului de lichidităţi de lşa Banca centrală americană.
Mai rău este că economiile emergente aveau deja probleme. Un indicator privind producţia industrială a Chinei arată deja contracţie.
Cunoaştem, din SENTIMENTELE de dimineaţă anterioare, că jucătorii de pe marile pieţe ale lumii caută o aterizare lină după bula speculativă care a dus la noi maxime istorice.
În acelaşi timp, jucătorii de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), caută surse de optimism pentru 2014, care ar fi trebuit să fie încă un an excelent, cel al listării Hidroelectrica şi a altor companii. (vezi ARHIVA)
Iată avertismentul de ieri al unui bun cunoscător al pieţelor externe:
„Turcia a livrat o restricţionare monetară uriaşă. Dobânda cheie a fost majorată cu 550 bps (puncte bazice, sau sutimi de procent), de la 4,5% la 10%. Singurul precedent comparabil de care îmi amintesc este Ungaria cu 300 bps în toamna 2008.
Dar dacă precedentul Ungaria se confirmă şi din perspectiva efectului asupra valutelor corespondente, atunci gravitatea situaţiei curente este mai mare decât am putea crede. Iar decizia de astazi a Africii de Sud de a majora dobânda cheie cu numai 50 bps nu pare să fi făcut altceva decât să enerveze pieţele”, scria ieri analistul Mihai Nichişoiu.
Scăderile de azi au început încă de ieri, marile pieţe hotărând că şocul creşterii dobânzii în Turcia nu a fost destul de mare. Ştirea despre FED se consuma, de asemenea în avanpremieră.
Indicele BET FI începe azi de un nivel de 30.924 de puncte, imediat sub cel mai apropiat (fost?) suport pentru reluarea creşterii.
Indicele BET FI este cel mai sensibil barometru al tendinţelor curente ale Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Rezistenţa de la 32.000 este departe astăzi, dar vor fi necesare multe zile de tranzacţii deasupra ei pentru ca să devină suport.
Un indice bursier este media ponderată a variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) său. Această medie se face continuu şi se raportează la un reper fixat la lansare (1000 de puncte în România; vezi şi mai jos, la „DIDACTICE„).
De „posibilitatea unei reacţii mai ample, până la 30.000 sau chiar 29.200 de puncte”, scria, nu demult, Dan Rusu, şeful analiştilor casei de brokeraj BT Securities Cluj Napoca.
Un suport mai solid este la 30.000 de puncte.
Câtă vreme suntem peste el, mai putem avea încredere în tendinţa de creştere pe termen mediu.
Lichiditatea totală de ieri, de 11 milioane de euro, nu dă indicaţii prea preţioase, deşi este mai mult decât onorabilă, adică peste pragul convenţional de 10 milioane de euro, peste care brokerii obişnuiesc să spună că nu pleacă degeaba de acasă.
Aproape jumătate din lichiditate s-a făcut pe creştere, iar restul pe scădere. Cineva a câştigat bine din specularea volatilităţii, în vreme ce altcineva a pierdut.
„C-aşa-i la bursă” în vremuri tulburi.
articol în curs de completare
Ce este mai important din articol, sentimentul, este descris, de obicei, înainte de ora 9.30, când începe sesiunea de predeschidere a Bursei de Valori Bucureşti. Atunci, sistemul electronic al acesteia stabileşte preţurile de deschidere prin prelucrarea ordinelor date deja de brokeri, înainte de deschiderea de la ora 10. Actualizările ulterioare ale articolului sunt numai eventuale completări de conjunctură, date de arhivă şi corectură.
…de MEDIU
Chestiunea chineză nu ar fi prea gravă dacă nu ar fi vorba despre a doua ce mai mare economie a lumii: caută aterizarea lină după anii de creştere explozivă, inclusiv imobiliară.
În fapt, şi marile burse încearcă o aterizare lină după noile recorduri istorice.
În context,
Administratorii de investiţii români sunt încă optimişti, pe termen ceva mai lung, în ciuda sentimentului de pe pieţele externe, mai curând sceptic în acest început de an.
„Sunt optimist în continuare. Cred că şi în cazul unor corecţii pe marile pieţe, investitorii nu-şi vor pierde apetitul pentru risc şi se vor îndrepta spre bursele mici, cum este a noastră, care nu au beneficiat prea mult de boom-ul occidental”, a declarat Adrian Danciu, directorul general al societăţii de administrare a activelor SAI Broker Cluj Napoca, pentru ECONOMICA.NET.
…de REPERE TEHNICE
Şi acum două săptămâni suportul cel mai important era pragul psihologic de 30.000 puncte al BET FI, după cum avertiza Dan Rusu.
Dacă BET FI rezistă la 30.000, atunci ne uităm la zona 32.100 – 33.000. La aceste rezistenţe, analistul partener la ECONOMICA.NET vedea „reacţii negative, mai mult sau mai puţin modeste”, în drumul până la 33.500.
Să punem în context tehnic şi speranţele că piaţa noastră are încă mult de recuperat şi de aceea corecţiile la noi ar putea fi mult mai blânde decât pe pieţele externe, unde s-au bătut recordurile de dinainte de criză.
Dacă ne-am lua după indicele BET, referinţa oficială a pieţei de la Bucureşti, şi BVB ar avea ce ascensiuni să corecteze.
BET, indicele de referinţă al BVB este încă aproape de maximul ultimilor cinci ani, când piaţa se afla în cădere liberă.
Indicele BET a depăşit recent pragul de 6.555 de puncte, surclasând rezistenţele, adică plafoanele cele mai importante ale ultimilor cinci ani, ca şi un maxim de acum aproape 10 ani, când Bursa era în plină ascensiune.
BET este indicele celor mai importante acţiuni cu excepţia societăţilor de investiţii financiare (SIF).
Indicele BET XT, al celor mai importante 25 de acţiuni inclusiv SIF-urile, se luptă cu rezistenţa de la 620 de puncte din vara anului 2009.
Indicele BET C, „compozitul” tuturor acţiunilor de pe piaţa reglementată, mai puţin SIF-urile, este destul de sus, deşi nu a reuşit să bată rezistenţele ultimilor cinci ani, ultima la 3600 de puncte. Acum este puţin sub 3.400.
Până în a treia săptămână a lunii ianuarie, s-a putut observa că atunci când cotaţiile au crescut, lichiditatea (valoarea tranzacţiilor) a fost mai mare decât atunci când preţurile scădeau.
Era un semn bun, sau măcar liniştitor, care arată că investitorii sunt mai degrabă dispuşi să-şi asume riscuri, decât să aştepte să-şi clarifice îndoielile.
Mai multe indicii încă valabile din primele 10 zile de tranzacţii ale anului în:
SENTIMENTUL de dimineaţă: Banca Mondiala salvează situaţia măcar azi
Pe pieţele de derivate (futures mai ales), marii jucători anticipează preţurile acţiunilor la bursele europene, anunţă deschideri în creştere.
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).
FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.
SUPORTURILE sunt preţuri minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Lichiditatea în creştere pe fondul creşterii cotaţiilor indică încrederea investitorilor.
La fel, lichiditatea mică (valoarea tranzacţiilor), pe fondul scăderii sau stagnării cotaţiilor, indică faptul că presiunea pe vânzare este mică şi că sentimentul este totuşi predominant bun, în ciuda confuziei aparente, care respectă stimulentele negative.
Dar dacă lichiditatea este mare şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.
Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.
Mai întâi:
Apariţia unor date şi ştiri noi pe piaţă, ca şi pur şi simplu schimbările percepţiilor investitorilor pot schimba evoluţiile pe parsul zilei.
SENTIMENTUL din 29 ianuarie este un exemplu. Ziua a început tot într-o încântare. A fost perceput foarte bine faptul că Turcia mărise dobânda de referinţă şi în in ciuda aşteptăriii unei veşti triste de la FED. După prânz jucătorii au considerat că scăderea dobânzii nu este de ajuns, deşi o numiseră şocantă cu câteva ore înainte.
Cele de mai sus sunt expresiile a ceea ce se cheamă sentiment de piaţă, intuiţii, care se dovedesc a fi corect de cele mai multe ori, dar pot da şi greş. Chiar şi atunci sunt utile, ca repere.
Estimările analitice care se strecoară prin sentimentele de piaţă ale autorului şi ale invitaţilor săi nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă.
Responsabilitatea deciziilor de investiţii, ca şi de căsătorie sau de mers la război (cum zice proverbul), este exclusiv a celor care le iau.