Datorită lichidității din piață, cea mai mare din ultimul deceniu, cu o medie zilnică de peste 60 de miliarde de lei în luna ianuarie, ROBOR pe termen scurt s-a apropiat vertiginos de nivelul de 6%, dobânda oferită de BNR la facilitatea de depozit. Economiștii spun aproape la unison că ROBOR nu va merge mult sub acest nivel, pentru că și-așa piața interbancară a devenit neatractivă pentru actorii bancari.
Băncile comerciale preferă să țină banii la BNR la o dobândă de 6%, la un risc inexistent și un randament maxim. BNR, pe cealaltă parte, preferă să primească banii băncilor la o dobândă de 6%, pentru a nu fi nevoită să sterilizeze lichiditatea din piață prin REPO, la dobânzi în jur de 7%. Nesterilizarea lichidității ar conduce la o apreciere supraevaluată a leului care ar fi nesustenabilă în condițiile unor deficite gemene foarte mari.
Cu toate acestea, semnalele date de guvernatorul BNR Mugur Isărescu că dobânda cheie ar putea să scadă încă din trimestrul al doilea (dar numai după două luni de scădere consecutivă a inflației), îi îndreptățește pe analiști să considere că IRCC ar putea să scadă ceva mai consistent încă din 2024, nu abia din 2025, cum erau previziunile inițiale.
”Există oricum prudență la nivelul sistemului bancar, dar semnalele că dobânda de politică monetară ar putea scădea mai devreme decât estimasem inițial, ne fac să credem că nivelul IRCC ar putea scădea încă din acest an cu 20 de puncte de bază, adică undeva în jurul valorii de 5,70%-5,75%, ceea ce în economia ratei unui credit ipotecar ar reprezenta o ieftinire”, a declarat Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România.
Economistul precizează că, în actualele noi condiții, primii indici aflați în componența creditelor pentru companii care ar putea să scadă sub nivelul de 6%, chiar înainte de scăderea dobânzii de politică monetară, dacă piața va îngloba așteptările de tăiere a dobânzii cheie, sunt indicii ROBOR pe termen lung, la trei și la șase luni.
Într-adevăr, în ultimele două săptămâni singurii indicatori mai dinamici au fost ROBOR la trei luni, care a scăzut de la 6,10% la 6,08%, în timp ROBOR la 6 luni a scăzut de la 6,13% la 6,12%.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a discutat un calendar potenţial de reducere a ratei dobânzii de politică monetară, dar este nevoie de două luni care să confirme că inflaţia vine categoric în jos, după creşterea din ianuarie, a afirmat, joi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la ultima conferinţă de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.