„Anul acesta alocarea bugetară este undeva la execuţia anului trecut, dar ţinta este să depăşim 15 miliarde de lei investiţi doar pe infrastructură rutieră, bineînţeles cu rectificări pozitive până la sfârşitul acestui an, aşa cum s-a întâmplat în ultimii patru ani. Nu am mai avut nicio rectificare negativă la Ministerul Transporturilor şi aceasta a dus la deschiderea multor şantiere, cel puţin prin infrastructura rutieră. Este pentru prima dată de la aderarea României la Uniunea Europeană când depăşim alocarea financiară pe infrastructură de transport în total. În funcţie de validarea ultimelor facturi, care se va întâmpla în maximum două-trei săptămâni, vom şti dacă depăşim 120% rată de absorbţie pe total infrastructură de transport, ceea ce înseamnă că Ministerul Transporturilor, în ultimii trei-patru ani a accelerat investiţiile, ducând la acest rezultat pozitiv. Acei 20% pe care i-am cheltuit până la sfârşitul lunii decembrie anul trecut din fonduri europene nerambursabile sunt de la alte capitole pe care România trebuia să le cheltuiască, deci am redus din rata de dezangajare a unor fonduri pe ciclul financiar trecut”, a afirmat Scrioşteanu.
El a subliniat că, în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, „stăm chiar mai bine, pentru că am depăşit 140% rată de absorbţie, faţă de suma alocată iniţial acestui mod de transport”.
„Anul trecut am depăşit, în sfârşit, pragul de 1.000 km de autostradă şi drum expres în trafic, dar nu aceasta a reprezentat cea mai important ţintă. Cea mai importantă ţintă a fost deschiderea cât mai multor şantiere pe infrastructura rutieră. Avem astăzi contracte pentru execuţie, lucrări de aproximativ 800 de km de autostradă şi drum expres. Sunt în jur de 40 de şantiere majore la nivel de drum de mare viteză care sunt deschise astăzi. Numeri pe degete şantierele care nu funcţionează, care încă nu merg cum ar trebui”, a susţinut secretarul de stat, la Forumul de infrastructură, transporturi şi logistică, organizat de Revista Club Antreprenor şi Ziarul Pozitiv.
Potrivit acestuia, avem deja primele şantiere care se închid înainte de termen, ceea ce este „de bun augur, iar sprijinul pe care acest tip de dezvoltare l-a adus bugetului României pe orizontală şi pe verticală este unul foarte consistent”.
„Am schimbat un pic modul de abordare şi de gândire în ultimii patru ani pe infrastructura de transport rutier. Pentru a dezvolta capacitatea administrativă a acestui minister, am avut foarte multe rectificări negative până în 2019. Aproape în fiecare an erau cel puţin două-trei rectificări negative, adică bani existau, nu se cheltuiau. Şi, atunci, am gândit o abordare strategică, care dă rezultate astăzi, o abordare de descentralizare a unor proiecte mici şi medii către autorităţile locale sau către direcţiile regionale de drumuri şi poduri, ceea ce a dus la creşterea capacităţii administrative a aparatului central de a se concentra pe proiecte majore, dar a dus şi la aproape 100 de parteneriate cu autorităţile locale, care depăşesc 8 miliarde de euro investiţii”, a explicat demnitarul.
Ionel Scrioşteanu a precizat că aceste descentralizări au fost făcute în relaţia cu autorităţile locale cu tot cu finanţare, astfel că acestea „nu cheltuie nici măcar pentru expropriere sau vreun fel de cofinanţare pentru aceste proiecte”. Astfel, 8 miliarde de euro reprezintă proiectele cu autorităţile locale, „care vin să completeze ceea ce se întâmplă în zona aparatului central”.
„Aceste parteneriate sunt foarte importante în dezvoltarea acelor comunităţi şi aplicarea unor viziuni complementare vizavi de infrastructura naţională. Următorul element l-am gândit încă din 2020: dezvoltarea unor noi noduri rutiere pe infrastructura majoră de transport. Avem deja 1.000 de km de drum expres şi autostradă dar, raportat la această mie de kilometri şi la ceea ce avem în lucru, avem foarte puţine noduri rutiere pe această reţea de autostrăzi. Şi, atunci, am gândit o nouă reţea de noduri rutiere, mai puţin de 36 de noduri rutiere care să lege comunităţile, să lege mediul de afaceri din anumite zone care nu se dezvoltau, chiar dacă erau în proximitatea unor drumuri de mare viteză, în aşa fel încât să multiplicăm rata de dezvoltare generată de această infrastructură majoră de transport, dar şi de a dezvolta mediul de afaceri local acolo unde este nevoie”, a adăugat secretarul de stat.
În opinia sa, infrastructura de transport a României trebuie să răspundă câtorva provocări în următoarea perioadă, care pot să ducă la o dezvoltare accelerată a ţării, „dacă ştim să profităm de contextul geostrategic”.
„În ceea ce priveşte infrastructura de transport rutier, evoluţia a fost una spectaculoasă. Dacă în 2019 cheltuiam undeva la 2,7 – 2,8 miliarde de lei investiţii pe infrastructura de transport rutier, anul trecut am investit 12,5 miliarde de lei, reprezentând o creştere destul de mare în patru ani”, a subliniat Scrioşteanu.