„2024 ar trebui să fie un an de armistiţiu. Un an rezilient pe foarte, foarte multe sectoare, foarte mulţi vectori de tracţiune economică. Mă uit la ceea ce întreaga noastră breaslă, da, şi pe sens larg, la ceea ce spune FMI, ceea ce preconizează Comisia Europeană, da, deci tot acest portofoliu de predicţii pentru 2024, numitorul comun este că pentru România nimeni nu indică recesiune. Deci plaja aceasta de creştere economică este între 2,4 – 3,5%, evident opţiunea, preconizarea cea mai optimistă fiind a Guvernului, dar e important de observat că nimeni nu preconizează o recesiune, o contracţie a economiei. Noi ne aliem practic acestei teze. De ce? Pentru că noi credem în rezilienţa consumului privat în 2024. Suntem în contextul unui an electoral. Statistic în ultimii 30 de ani niciun an electoral n-a avut o contracţie a consumului privat. Avem o piaţă tensionată a forţei de muncă. Nu cred, ar fi surpriza secolului pentru mine să văd o exacerbare a şomajului. Banii vor rămâne în continuare în buzunarele angajaţilor. Un salariu real care rămâne într-un teritoriu pozitiv. Chiar dacă avem genul acesta de punct de inflexiune în ianuarie, totuşi noi vedem inflaţia în intervalul acesta la sfârşitul anului, de 5,5 – 6 puncte procentuale. Noi credem că salariul nominal va creşte undeva cam la 7 – 8 puncte procentuale, salariul real îl vedem într-o zonă pozitivă. Iarăşi, este un ingredient care ar trebui să aducă rezilienţă consumului privat”, a spus Bogdan Nichişoiu, scrie Agerpres.
El a afirmat că fără un şoc extern major nu vede în zona de consum în 2024 o „cifră frugală”, cum a fost în 2023, de 1,9%, ci una mai mare.
Totodată, impactul costului energetic este mai diluat iar dacă lucrurile rămân aşa cum sunt în Orientul Mijlociu ele nu impactează masiv nici ecosistemul de gaz natural lichefiat de care Europa depinde.