Inginerii structuriști demontează miturile despre cutremur. Cât te costă să afli dacă sunt probleme la structura locuinței și la ce se uită inginerii

„Toate clădirile au risc seismic”, a spus dr. ing. Lucian Melinceanu, președintele Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS) în cadrul unei conferințe de presă.  „Doar că nu toate au fost expertizate. Dacă ar fi, atunci numărul celor încadrate în clase de risc seismic ar fi mai mare”.

La 47 de ani de la ultimul mare cutremur, când în București s-au prăbușit mai multe clădiri și peste 1.500 de oameni și-au pierdut viața, cu un fond mare de clădiri vechi, inginerii structuriști recomandă cumpărătorilor o evaluare seismică a locuinței astfel încât să aibă o idee despre nivelul de siguranță al acesteia și să își facă un plan de evacuare în caz de urgență, bazat pe informații din surse avizate.

Cât costă? Inginerii spun că la jumătate față de cât plătim unui agent imobiliar. În cifre, pentru locuințele noi, prețurile sunt de 1-2 euro/mp, iar pentru cele vechi, 8 euro/mp, a spus inginerul Ovidiu Prodan.

Un calcul teoretic, pentru un apartament vechi cu 65 de mp, costul ar fi de 520 de euro, în timp ce comisionul unui agent pornește de la minimum 1.000 euro.

Ce verifică un inginer proiectant cu experiență în cazul apartamentelor noi? Primele trei lucruri sunt autorizația de construire, cartea tehnică existența elementelor vizibile, precum grinzi, pereți, stâlpi și dacă acestea corespund cu documentele analizate.

Asociația a elaborat un ghid al cumpărătorului, care arată care arată cum e evaluată calitatea unei construcții, dar și riscurile pe care pot fi evitate.

„Știind cu ce mă ocup, un prieten m-a chemat să văd un apartament din 1962 în Victoriei, într-un bloc făcut de ruși. Iar el insista că, dacă e făcut de ruși, atunci sigur e bun. Eu am avut alte repere și criterii. O structură e ca un organism viu, are mulți parametri. Noi tot timpul suntem cu ochii după fisuri, unele pot fi de la dilatare termină, altele de la tencuială. Nu toate fisurile sunt o problemă”, mai spune dr. ing. Lucian Melinceanu.

De la cutremurul din ’77, normativele de proiectare antiseismică s-au schimbat de mai multe ori și de fiecare dată ele au fost îmbunătățite. Dar asta nu înseamnă că toți beneficiarii blocurilor au respectat planurile. Inginerii spun chiar că sunt dezvoltatori care se miră de cât fier e nevoie pentru construcția unui bloc, dar care vor mai mult atunci când e vorba de propriile locuințe.

„Am identificat diferențe în partiuri, adică între desen și executat, diferențe de cote (șapă cât cuprinde), diferențe de material, scrie zidărie dar în realitate s-a pus perete de gips carton între două apartamente, instalații trase greșit, corp de încălzire pus aiurea și multe altele”, a declarat pentru Economica.net, inginerul Zsolt Nagy.

Dacă la construcțiile mai noi de anul 2000 se găsesc aceste cărți tehnice, pentru cele după 1960, probabilitatea este mai mică, în timp ce în cazul celor mai vechi de acest an, e bine să luați un expert atunci când vreți să cumpărați. Și asta pentru că, spun inginerii prima normă oficială de proiectare seismică a apărut în 1963, iar până la acel moment au existat niște prescripții din anii ’40, adaptate de la italieni.

La un bloc nou de locuințe, cartea tehnică, întocmită corect ar trebui să  fie cât două, trei bibliorafturi. Un inginer structurist poate citi această carte tehnică și  poate oferi opinii obiective pentru o achiziție.

„Structura e ținută în picioare de elementele verticale și rareori acestea depășesc 6-7%  din costul total. Toată lumea are senzatia că noi băgăm fier ca într-un buncăr ca să-i falimentăm. Nu, băgăm acest fier ca să fie sigură. Mulți beneficiari își doresc open space, și când discutăm deschiderile, discutam din metru în metru, 6 m, 7m, 8 m, unde trebuie un stâlp de 80×80 cm. Așa mare?, suntem întrebați. Toate lucrurile astea ar trebui corectate și să se înțeleagă că suntem o profesie, facem niște calcule, răspundem pentru ele, normativele sunt din ce în ce mai exigente, și toata lumea își dorește ca aceste structuri să fie sigure în cazul unui seism major”, mai spune dr. ing. Lucian Melinceanu.

Blocuri reabilitate

Pentru ingineri, o structură după o acțiune seismică majoră echivalează cu o structură cu degradări minore sau majore, care poate afecta într-o mai mică sau mai mare măsură rezistența inițială proiectată.

Dar fisurile pot fi o problemă atunci când nu se văd și au fost acoperite, de exemplu, în timpul unei reabilitări termice. „Cel mai mare pericol în momentul în care faci o reabilitare termică fără să constați degradările, e că ascunzi totul. Știți vorba aia, afară e vopsit gardul, înăuntru leopardul, noi o să avem clădiri frumoase, vopsite frumos pe exterior, care pe o perioadă de cinci, zece ani nu o să vedem nimic”, mai spune inginerul Ovidiu Prodan.

Într-un astfel de caz, costurile pentru expertizare cresc.

„Toate lucrările de anvelopare cât și de amplasare a panourilor fotovoltaice trebuie să aibă la bază o expertiză ce stabilește condițiile în care aceste lucrări se pot face, cu sau fără alte măsuri de consolidare locală sau generală. Anveloparea unei clădiri, fără încadrarea în clase de risc seismic al clădirii are efect de ștergere a urmelor (defectele structurale sunt acoperite de anvelopa nouă). Iar în cazul unei clădiri încadrată în categorie de risc seismic și neconsolidată, îngreunează intervențiile de consolidare ulterioare. Amplasarea panourilor fotovoltaice aduce încărcări suplimentare pe planșeul ultimului nivel (mai ales sistemele cu lestare) și prezintă risc de accidentare prin dislocare de un vânt puternic”, a răspuns inginerul Zsolt Nagy la întrebările Economica.net.  

Nu doar lucrările fără expertiză pot afecta rezistența unei structuri, ci și modificările interioare, în special demolarea pereților. Șapa suplimentară sau încărcarea pereților cu adeziv fără curățare pot deveni surse de risc.

„Trebuie făcută distincție clară între renovare care afectează doar finisaje și reamenajare / recompartimentare sau intervenții structurale, care atrag după sine îndepărtare de pereți, adăugiri de pereți sau atingeri ale structurii clădirii. Aplicarea parchetului peste gresie pe lângă faptul că este un fel de ascunderea mizeriei sub preș, reprezintă încărcare suplimentară parazitică, la fel ca șapa suplimentară sau încărcarea pereților cu material adeziv, fără o curățare și/sau îndepărtare a straturilor de finisaj  existente în prealabil. Trebuie să fim conștienți că orice adaos ulterior de finisaj peste cele existente reprezintă încărcare suplimentară, care dacă se face în mod necontrolat, va deveni sursă de risc, parazitând rezistența proiectată a unei structuri”, ne-a mai declarant Nagy.

Mituri despre cutremur 

1. Statul sub grindă înseamnă că vei fi în siguranță. Inginerii spun că această percepție este falsă și că era aplicabilă clădirilor vechi pe vremea când plăcile erau din lemn. Cum în prezent acestea sunt realizate din beton, grinzile vor pârâi și se vor fisura primele. Structurile moderne sunt proiectate de ingineri astfel încât energia indusă de acțiunea seismică să fie distribuită cât mai uniform în cât mai multe puncte mici ale construcției. Scopul nu este să crape ceva major ci să fie mici chestiuni de reparat cât mai ușor în diverse puncte ale construcțiilor.

2. A trecut prin multe cutremure o să fie în regulă și la următorul. Inginerii mai atrag atenția că acest lucru este fals. O structură după o acțiune seismică majoră echivalează cu o structură cu degradări (minore sau majore), care poate afecta într-o mai mică sau mai mare măsură rezistența inițială proiectată.

3. Clădirea mea este din beton armat la cutremur nu are nicio fisură. De regulă, spun inginerii, construcțiile sunt proiectate astfel încât vor avea anumite degradări în cazul unui cutremur de intensitate mare, indiferent de sistemul structural, chiar și cele din beton armat vor suferi avarii. În funcție de intensitatea mișcărilor seismice, pot apărea degradări, care se vor manifesta prin fisurarea / crăparea elementelor structurale în secțiunile critice.

4. Clădirea mea este rezistentă, nu se mișcă la cutremur. Sub efectul unui cutremur, toate clădirile din aria de influență a epicentrului vor efectua mișcări de vibrație, fiind rezemate pe sol, care la rândul său vibrează (sursa cutremurului este scoarța terestră). Clădirile sunt proiectate să se miște la cutremur astfel încât să nu fie nici foarte rigide, pentru că poate apărea o ruptură bruscă, dar nici foarte flexibile pentru că atunci vor suferi avarii elementele nestructurale (pereții de rigips, pereții de zidărie, geamuri, partea de plafoane etc). Doar clădirile prevăzute cu izolatoare seismice sunt capabile să amelioreze mișcările datorate solului, pe care ocupanții clădirii le vor percepe mai slabe.

5. Clădirile (noi) sunt proiectate să facă față unui cutremur de intensitate ridicată, fără avarii. Inginerii spun că acest lucru este fals, și asta pentru că nu ar fi eficientă o astfel de construcție pentru ca ar avea cost extrem de ridicat. Și atunci se acceptă o reparație mai mică ce apare la un interval mai mare de timp decât să proiectezi o casă 100% nefisurabilă.