Şeful FP: 2014 este un an crucial pentru România, dacă Guvernul respectă programul de oferte publice la Bursă

În acest an sunt programate trei oferte publice iniţiale (IPO) de vânzare a unor pacghhete de acţiuni ale Statului la Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia şi Electrica, convenite cu FMI. Totuşi, dacă mediul investiţional global poate fi interpretat drept nefavorabil, din cauza scăderii cotaţiilor la marile burse, nu este exclus ca Guvernul să invoce acest fapt pentru a întârzia ofertele, cum a mai făcut-o în ultimii 10 ani. 

„Bineînţeles, există întotdeauna riscuri şi evenimente neaşteptate care ar putea schimba perspectiva (…). În ciuda posibilei volatilităţi pe termen scurt, provocată de alegeri, credem că economia şi piaţa de capital din România îşi vor continua în surdină evoluţia pozitivă”, scrie Greg Konieczny, vicepreşedinte executiv al Templeton Emerging Markets Group şi managerul Fondului Proprietatea, într-un amplu comentariu despre perspectivele României în 2014.

Mai ales că, „fundamentele puternice ale ţării şi angajamentul faţă de acordurile cu organisme internaţionale precum FMI ar trebui să împiedice derapaje majore”, a completat ideea şeful FP.

IPO-urile menţionate şi transformările pieţei locale de capital „ar putea duce România mai aproape de statutul de de piaţă emergentă”, care atrage mai mulţi investitori inclusiv pentru companiile de stat şi respectiv creşterea cotaţiilor acestora.

Piaţa administrată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) este, în prezent clasificată pe treapta cea mai de jos conform indicelui MSCI: piaţă de frontieră.

Dezvoltarea pieţei a fost stimulată în 2013, când „a cunoscut o creştere importantă”, prin cele două listări ale Romgaz (SNG) şi Nuclearelectrica (SNN).

Pe de altă parte, în afară de marile listari de stat, „am putea vedea şi unele companii private analizând oportunităţi pentru listare, având în vedere că băncile din România continuă să fie foarte precaute în ceea ce priveşte politicile de împrumut. De asemenea, piaţa de obligaţiuni corporative ar putea să depăşească volumele încurajatoare ale ofertelor din 2013; emisiunile de obligaţiuni corporative au fost metoda de finanţare preferată de câteva companii anul trecut, din cauza dobânzilor încă mari la credite”.

Iată, mai departe, comentariul lui Greg Konieczny.

„Un alt element-cheie în dezvoltarea pieţei de capital din România ar fi o participare tot mai mare a investitorilor individuali. Persoanele private au arătat anul trecut un deosebit interes pentru ofertele publice ale statului şi ne aşteptăm ca acestea să devină mai active, nu doar în cadrul IPO-urilor şi al ofertelor publice secundare (SPO-uri), ci şi, posibil, prin investiţii în vehicule investiţionale care la rândul lor sunt prezente pe Bursa de Valori Bucureşti. Un stimulent bun pentru accelerarea acestei tendinţe este faptul că dobânzile depozitelor bancare au scăzut până la niveluri record în ultimele şase luni. Credem, de asemenea, că fondurile de pensii din România şi-ar putea majora expunerile pe acţiuni, care în prezent reprezintă doar o mică parte din portofoliile acestora.

Economia

Economia României a avut un an foarte bun în 2013, depăşind toate aşteptările iniţiale. Creşterea PIB-ului României este aşteptată să depăşească 2,5%1 în 2013, fiind peste prognozele din urmă cu 12 luni, care indicau mai puţin de 2%. Piaţa de capital a cunoscut, probabil, cel mai bun an din ultimii cinci ani, cu oferte publice iniţiale (IPO-uri) care au obţinut valori record, precum şi creşteri puternice ale preţurilor acţiunilor în general. Ne aşteptăm ca această tendinţă să continue în 2014 şi suntem optimişti cu privire la o accelerare a creşterii, precum şi la evoluţii cruciale pentru piaţa de capital.

În opinia noastră, există potenţial pentru o evoluţie pozitivă a economiei României, aceasta putând beneficia de pe urma revenirii creşterii la nivel mondial, care pare să ia avânt, şi a redresării comerţului global. Suntem de acord cu aşteptările Băncii Mondiale privind accelerarea creşterii în Zona Euro până la o medie anuală de 1,1% în 20142. În cadrul Zonei Euro, Germania va fi cel mai probabil motorul creşterii anul viitor, ceea ce înseamnă că ar putea fi resimţit un efect pozitiv în periferie şi în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România.

Credem că economia României ar putea continua să accelereze. Banca Mondială prognozează în prezent o creştere de 2,5% pentru 20143, dar aceasta s-ar putea chiar îmbunătăţi dacă anul agricol 2014 va fi similar lui 2013, când recoltele importante de grâu, porumb şi orz au ajutat la creşterea nivelului exporturilor.

Unul dintre motoarele posibilelei creşteri economice a României în 2014 va fi probabil legat de exporturi, în opinia noastră. Vedem oportunităţi în sectoarele serviciilor, energiei şi sectorul auto. În plus, economia României ar trebui să fie impulsionată de o rată mai mare de absorbţie a fondurilor structurale UE şi de o intensificare a construcţiilor (atât comerciale cât şi rezidenţiale). Mai mult, credem că una dintre cele mai mari contribuţii la creşterea economică ar putea să fie adusă de consum. Cererea internă a crescut foarte încet în ultimii ani, dar, cu o inflaţie aflată la niveluri minime, dobânzi în scădere, o rată a şomajului scăzută şi stabilă şi un punct jos de plecare în comparaţie cu 2007-2008, ne aşteptăm la o îmbunătăţire semnificativă a cererii interne în 2014.

Nu anticipăm o creştere semnificativă a inflaţiei în decursul următoarelor 12 luni. Părerea noastră este că dobânzile ar putea scădea în continuare în urma reducerilor succesive a dobânzii de referinţă efectuate de către Banca Naţională în primele săptămâni ale anului până la un nivel record de 3,50%. În 2013, România a înregistrat cea mai mică rată a inflaţiei din 1990 încoace: 1,55%44. Pentru 2014, Banca Naţională estimează că inflaţia nu va depăşi 3%. Alte reduceri ale dobânzii de referinţă ar urma o tendinţă stabilită de banca centrală anul trecut, când rata dobânzii de referinţă a fost redusă gradual cu 1,25% în total.”