INS a revizuit în creştere evoluţia economiei româneşti în 2023. PIB a urcat cu 2,1% faţă de 2022

Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus creşterea economică din 2023, la 2,1%, respectiv în jos pe cea din trimestrul IV al anului trecut, la -0,5%, conform datelor provizorii I, publicate vineri.
AGERPRES - vin, 08 mart. 2024, 11:11
INS a revizuit în creştere evoluţia economiei româneşti în 2023. PIB a urcat cu 2,1% faţă de 2022

Astfel, Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul IV 2023, a fost de 415,906 miliarde de lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023, respectiv în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV din 2022, scrie Agerpres.

Ca serie brută, PIB-ul estimat pentru ultimul trimestru al anului trecut a fost de 474,502 miliarde de lei, preţuri curente, în creştere cu 3%, în termeni reali, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022.

La nivelul anului 2023, pe preţuri curente, Produsul Intern Brut estimat a fost de 1.598,576 miliarde de lei, mai mare cu 2,1% faţă de anul precedent.

La creşterea PIB, în anul 2023 faţă de anul 2022, au contribuit majoritatea sectoarelor economice. Astfel, s-au remarcat: agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%) – cu o pondere de 3,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 10,2%; construcţiile (+0,8%) – cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 11%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%) – cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,8%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,4%) – cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%.

De asemenea, rezultate pozitive au fost consemnate în: tranzacţiile imobiliare (+0,1%) – pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,6%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,3%) – pondere de 8,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,6%; administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%) – pondere de 11,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,9%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,1%) – pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%.

Pe de altă parte, industria a avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,5%), ca urmare a scăderii volumului ei de activitate cu 2,3%.

În acelaşi timp, o contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o şi impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 3%.

Potrivit INS, din punct de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (+2,9% şi contribuţie de +1,8% la creşterea PIB); cheltuielii pentru consum final individual al administraţiilor publice, al cărei volum (+2,8% şi contribuţie de +0,2 la creşterea PIB); consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice (+2,9% şi contribuţie de +0,3% la creşterea PIB); formării brute de capital fix (+12% şi contribuţie cu +2,9% la creşterea PIB).

Atât exporturile de bunuri şi servicii, cât şi importurile de bunuri şi servicii au avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,9%), ca urmare a scăderii volumului lor cu 2,1%, respectiv 1,8%.

Pe data de 14 februarie 2024, INS anunţa, în datele-semnal, că economia României a crescut, anul trecut, cu 2%, iar în ultimul trimestru din 2023, PIB-ul a urcat cu 1%, faţă de acelaşi trimestru din 2022, însă a scăzut cu 0,4%, comparativ cu trimestrul anterior.

De asemenea, instituţia menţiona că, în trimestrul IV din 2023, PIB-ul a înregistrat, pe serie brută, un salt de 2,9% în comparaţie cu acelaşi trimestru din anul 2022.

Pe serie ajustată sezonier, în trimestrul IV din 2023, comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul a scăzut cu 0,4%, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, acest indicator a înregistrat o creştere cu 1%.

Statistica oficială evidenţia, în februarie, că, pe serie brută, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2022, PIB-ul în trimestrul IV din 2023, a înregistrat o creştere cu 2,9%, în timp ce, pe întregul an 2023, s-a majorat cu 2%.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estima o creştere economică de 2,3% pentru România, în 2023, în timp ce Banca Mondială preconiza, în ultimul raport, un avans de 1,8%, cu 0,8 puncte procentuale mai puţin decât se preconizase anterior.

Te-ar mai putea interesa și
Cel mai mare proprietar de malluri din România accelerează puternic pe energie verde. Construiește primul său parc fotovoltaic de 50 MW și are în plan încă unul de 100 MW
Cel mai mare proprietar de malluri din România accelerează puternic pe energie verde. Construiește primul său parc fotovoltaic ...
Dezvoltatorul NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de malluri din România, va începe construcția primului parc fotovoltaic al companiei pe plan local în primele luni ale anului viitor.......
Cum poți cere despăgubiri în cazul achiziționării unor produse defecte. Comisia Europeană a clarificat situația platformelor digitale și a producătorilor de gadgeturi
Cum poți cere despăgubiri în cazul achiziționării unor produse defecte. Comisia Europeană a clarificat situația platformelor ...
Din decembrie 2026 va fi în vigoare o nouă legislație care va susține demersurile consumatorilor care au achiziționat ...
Prețul gazelor crește și a a ajuns la nivelul maxim al ultimului an pe piața românească. Posibile probleme cu plafonarea
Prețul gazelor crește și a a ajuns la nivelul maxim al ultimului an pe piața românească. Posibile probleme cu plafonarea
Prețul gazelor pe piața spot a BRM a ajuns la cel mai mare nivel al ultimului an. Prețuile sunt în creștere în toată ...
COP29 – Cel mai recent proiect de acord a fost respins de UE, SUA, China și statele arabe
COP29 – Cel mai recent proiect de acord a fost respins de UE, SUA, China și statele arabe
Ţările bogate şi cele în curs de dezvoltare nu s-au apropiat de un acord joi, în cadrul conferinţei privind schimbările ...