Cele mai atractive domenii pentru cumpărătorii de companii în 2014. Ce spun avocaţii din piaţa M&A

Cele mai atractive sectoare pentru achiziții în 2014 vor fi cele ale energiei și resurselor naturale, tehnologie, servicii financiare, infrastructură și agricultură.

În energie, „ companiile din domeniul petrolului şi gazelor vor fi clar cele mai atractive pentru tranzacţii”, crede Horea Popescu, partener şi şef al departamentului corporatist al CMS România, membră a reţelei internaţionale CMS fondate de britanicii de la Cameron McKenna.

Sursele regenerabile vor mai atrage investiţii, dar deja un număr mare de tranzacții sunt „momentan blocate, cât timp investitorii așteaptă o mai mare certitudine și predictibilitate privind  modul de implementare a proiectelor de energie regenerabilă din România în următorii ani”.

„Proiectele fotovoltaice sunt atractive şi o atractivitate aparte o exercită proiectele de microhidrocentrale„, a mai spus Horea Popescu, cu ocazia prezentării raportului.

De asemeni, interesul investitorilor străini pentru sectorul agricol din România „va continua cu siguranță în 2014. Există un potenţial semnificativ de creştere pentru domeniul agro-business din România și sunt necesare investiții majore în acest domeniu. Proiectele sunt încurajate atât de UE, cât și de subvenţiile guvernamentale româneşti disponibile pentru sprijinirea investițiilor în acest sector”, se spune în raportul CMS – Deal Watch.

Mai mult plasamente strategice

Băncile de vânzare din România nu-şi vor găsi mari cumpărători, spun avocaţii M&A.

„Este puţin probabil să vină mari cumpărători din afară pentru băncile de vânzare din România. Mai degrabă ar putea fi consolidări locale. Totdată, băncile au suficient de lucru cu restructurarea portofoliilor”, a mai declarat  Horea Popescu.

Pe de altă parte, discrepanţa dintre preţurile cerute de vânzătorii de companii şi cumpărători „s-a redus odată cu reducerea preţurilor în general”, a răspuns John Fitzpatrick, partener al  CMS România, unei întrebări ECONOMICA.NET.

La Bursa, Banca Transilvania (TLV) şi Banca Carpatica (BCC) sunt considerate ţinte de preluare. De asemenea, multe din zecile debănci relativ mici din România pot face obiectul unor tranzacţii.

„Preţul nu este cel mai important criteriu, ci modul în care operaţiunea (achiziţia sau fuziunea, n.r.) răspunde strategiilor de dezvoltare”, a adăugat Horea Popescu.

De aici rezultă şi apetenţa preponderentă pentru tranzacţii strategice şi nu pentru plasamente de tip private equity.

Astfel că sunt greu de prevăzut achiziţii noi ale fondurilor de investiţii de tip private equity, care se uită la dezvoltatori individuali, sau la afaceri de familie pe care să le preia, să le dezvolte şi să le vândă mai scump.

„Fondurile de private equity sunt mai mult interesate de ieşiri din investiţie decât de intrare pe piaţa românească. Anticipez ca vom mai vedea exit-uri. Fondurile de investiţii, nu puţine, care se uită la piaţa românească nu par gata să încheie vreo tranzacţie”, mai spus Horea Popescu.

Tranzacţiile fondurilor private equity sunt descurajate şi de reţinerile băncilor de a le finanţa cu credite.

Pe de altă parte, România nici nu are statutul pe care îl are Polonia, unde îşi au sediul multe companii de administrare a investiţiilor şi unde acestea preferă să investească, mai degraba decât în România.

De ce ?
„La Varşovia exista un hub (centru de afaceri, n.r.) bun de servicii financiare, iar Polonia este o ţară mai stabilă politic decât România”, a repetat Horea Popescu răspunsul primit, la rândul lui, de la administratorii de fonduri de investiţii.

De unde pleacă piaţa

Volumul de tranzacţii de  fuziuni şi achiziţii (M&A) de pe piaţa românească va creşte „moderat”, de la nivelul de 1,185 miliarde de euro înregistrat anul trecut, cel mai mic din ultimii patru ani: 1,688 mld. euro în 2010, 1,264 mld. euro (2011) şi 1,464 mld. euro în 2012.

„2014 va aduce din nou un flux constant de tranzacţii, experţii CMS fiind optimiști în privința menţinerii unei creșteri modeste a pieţei M&A pentru anul viitor, ca urmare a consolidării acestui trend în ultimele luni ale anului trecut”, se spune în raportul anual despre perspectivele pieţei al CMS şi Deal Watch.

Cele mai multe tranzacţii în România, în 2013, s-au înregistrat în servicii (39), urmate de alte tranzacţii nenominalizate (34), finanţe şi asigurări – 21, industrie – 15, utilităţi – 15, retail – 14, media şi entertainment – 10.

Cea mai mare tranzacţie a fost achiziţia de către Samsung a 10% dintr-un proiect fotovoltaic din sudul României, prin Prime Acquisition Corp, pentru 288 milioane de euro.

Urmează achiziţia proiectului eolian Gebeleisis de către LUKerg Renew (Lukoil, 109 mil. euro), achiziţia Cathedral Plaza de către investitorul Ioannis Papalekas (estimată la 70 mil. euro).

BVB  Real Estate SRL a fost luată de NEPI cu 62 milioane de euro, Bricostore România de Kingfisher Plc (60), Deva Shoping Centre de NEDPI (40), 20% din Farmexpert DCI Bucureşti de Alliance Boots (40), Agricol Borcea de Insight Investment (30), Blue Air de Maxi Tours şi alţi investitori privaţi (30), iar Prutul a fost preluată de Glencore International Plc cu 25 de mjilioane de euro.

Au mai făcut ştiri cumpărarea asiguratorului Aegon de către Eureko, vânzarea afacerilor băncii ungare MKB, achiziţia AXA Life Asigurări de către Astra Asigurări. Alvogen a cumpărat LaborMed, iar Intel a achiziţionat Kno, o companie de software educaţional, cu birouri şi în Statele Unite.