Ministerul Sănătăţii face simulări privind efectele revizuirii taxei clawback diferenţiată

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, secretarul de stat Adrian Pană şi preşedintele CNAS, Cristian Buşoi, s-au întâlnit, sâmbătă, cu reprezentanţii Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), cu care au discutat despre taxa clawback diferenţiată, în contextul introducerii noii liste de medicamente compensate şi noua modalitate de calcul a preţurilor la medicamente, informează MS, într-un comunicat de presă.

În cadrul întâlnirii, ministrul Eugen Nicolăescu a spus că doreşte să se ajungă cât mai rapid la un acord pentru acceptarea unei taxe clawback care să acopere financiar noua listă de medicamente compensate şi să fie găsite unei soluţii de creare a unui spaţiu bugetar necesar pentru acoperirea TVA-ului pe lista de medicamente compensate.

Reprezentanţii ARPIM au susţinut că, în principiu, sunt de acord cu o taxă de clawback diferenţiată şi au prezentat mai multe propuneri.

Experţii Ministerului Sănătăţii şi specialiştii din industria farmaceutică vor realiza, săptămâna viitoare, mai multe simulări pe baza propunerilor ARPIM, astfel încât noua listă de compensate să poată intra în vigoare la termenul stabilit, iar impactul pe bugetul aprobat să fie neutru, a precizat sursa citată.

Conducerea Ministerului Sănătăţii a mai convenit cu reprezentanţii ARPIM ca, în cadrul întâlnirii care va avea loc săptămâna viitoare, să analizeze şi simulările referitoare la impactul creat pe o nouă formulă de calcul a preţului la medicamente, astfel încât să poată fi pregătit în cel mai scurt timp actul normativ.

Ministrul Eugen Nicolăescu a susţinut că, printr-un dialog constructiv, va putea intra în vigoare noua listă de medicamente compensate, astfel încât pacienţii să aibă acces la tratamente inovative.

Noua listă de medicamente compensate ar trebui să intre în vigoare la 1 aprilie, odată cu pachetul de servicii medicale de bază.

În prezent, toate companiile farmaceutice plătesc către stat o taxa de clawback care se ridică la aproximativ 14 la sută din cifra de afaceri (adică 14 la sută din totalul vânzărilor companiei). Taxa este plătită numai de companiile producătoare de medicamente, însă taxa este calculată inclusiv pentru adaosurile de distribuţie şi de farmacie pe care nu le încasează companiile producătoare de medicamente, atrag atenţia producătorii de medicamente originale.

Companiile propun ca fiecare, indiferent dacă este producătoare de medicamente originale sau generice, să plătească o taxă în funcţie de consumul individual pe care îl determină în cadrul sistemului de asigurari sociale de sănătate.

Astfel, producătorii şi importatorii de medicamente propun actualizarea nivelului de referinţă pentru taxa clawback, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback, bazat pe delimitarea medicamentelor în doua grupe, actualizarea imediată a listei medicamentelor compensate cu noi molecule concomitent cu introducerea unor acorduri preţ/volum pentru aceste medicamente, cu buget suplimentar, şi eliminarea adaosurilor distribuitorilor şi farmaciilor din valoarea contributiei plătite de producători şi identificarea unor masuri pentru distribuirea echitabilă a poverii fiscale de-a lungul lanţului de distribuţie a medicamentelor.

Asociaţiile spun că formula de calcul propusă autorităţilor este fără risc de crea deficit bugetar.

Preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Călin Gălăşeanu, spune că doi din zece pacienţi din România au fost trataţi prin contribuţia producătorilor de medicamente.

„În fiecare an, producătorii de medicamente acoperă întreaga diferenţă între bugetul alocat de stat pentru medicamente şi consumul real generat de necesităţile de tratament ale pacienţilor români. Cu alte cuvinte, taxa clawback s-a transformat dintr-o măsură de control a bugetului într-o povară fiscală care a dus la crearea unui mediu de business lipsit de transparenţă şi predictibilitate. Povara este cu atât mai mare cu cât şi lista de medicamente compensate şi gratuite nu a mai fost actualizata de şase ani, ceea ce înseamna un impact negativ economic şi social puternic”, spunea Gălăşeanu.

El preciza că producătorii farma au acceptat această taxă, dar problema este modul în care este calculată.

ARPIM cuprinde cele mai importante 28 de companii farmaceutice internaţionale producătoare de medicamente originale, prezente în România. Acestea realizează împreună peste 70 la sută din valoarea pieţei farmaceutice româneşti.