România, pe locul 7 în UE după povara fiscală pe forţa de muncă – Strategia fiscal-bugetară 2014-2016

România se situează pe locul 7 în Uniunea Europeană /UE/ în funcţie de povara fiscală pe forţa de muncă, în 2014 valoarea acesteia urmând să ajungă la 42,6% din costul total, potrivit Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2014-2016, publicată pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice /MFP/.
Economica.net - mie, 12 feb. 2014, 12:42
România, pe locul 7 în UE după povara fiscală pe forţa de muncă - Strategia fiscal-bugetară 2014-2016

Potrivit documentului, deşi a cunoscut o tendinţă permanentă de reducere, povara fiscală pe forţa de muncă în România rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană /UE/.

În anul 2012, povara fiscală totală (ponderea în costul forţei de muncă a impozitului pe salariu şi a contribuţiilor sociale) a fost de 44,5%, cu 0,3 puncte procentuale sub cea din 2011 şi cu 3,5 puncte procentuale sub nivelul din 2001.

Totodată, contribuţiile sociale ale angajatorilor, în anul 2012, au reprezentat 21,9%, cu 0,5 puncte procentuale sub nivelul din 2011 şi cu 8,9 puncte procentuale sub ponderea înregistrată în 2001.

‘În condiţiile reducerii contribuţiilor de asigurări sociale la angajator cu 5 puncte procentuale de la 1 iulie, povara fiscală se va reduce cu 1,6 puncte procentuale faţă de 2013, urmând să ajungă la 42,6% din costul forţei de muncă’, se arată în Strategie.

În aceste condiţii, România se situa, după povara fiscală, pe locul 7 în UE după Belgia (56%), Franţa (50,2%), Germania (49,7%), Ungaria (49,4%), Austria (48,9%) şi Italia (47,6%).

Printre obiectivele de bază privind fiscalitatea, menţionate în Programul de Guvernare 2013-2016, se înscriu simplificarea fiscalităţii şi crearea predictibilităţii într-un cadru fiscal-bugetar stimulativ pentru dezvoltarea mediului economic privat şi public.

Potrivit sursei citate, având în vedere evoluţia potenţialului de creştere economică, pentru perioada 2014-2016 se estimează că economia românească îşi va relua creşterea mai susţinută, fiind posibilă o creştere a Produsului Intern Brut /PIB/, în medie, cu 2,6% anual, în special datorită activităţilor din industriile cu potenţial ridicat de export, precum şi în sectorul construcţiilor.

Pe de altă parte, cererea internă va fi motorul acestei evoluţii, cu o medie anuală estimată la 2,8%, în timp ce cheltuielile cu consumul privat se vor majora, în medie, cu ritmuri de 2%.

În ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi, acesta se va majora în medie cu 1,4% anual, iar rata şomajului înregistrat la sfârşitul anului se va diminua până la 4,5% în 2016.

Te-ar mai putea interesa și
Franța reduce drastic subvențiile pentru achiziția de mașini electrice
Franța reduce drastic subvențiile pentru achiziția de mașini electrice
Franța va reduce drastic subvențiile pentru achizițiile de mașini electrice în zilele următoare, cu o nouă scală variind de la 2.000 la 4.000 de euro în funcție de venit, în scădere......
Hidroelectrica va avea o ofertă competitivă și după 1 Aprilie 2025
Hidroelectrica va avea o ofertă competitivă și după 1 Aprilie 2025
Hidroelectrica va avea şi după 1 aprilie 2025 o ofertă extrem de competitivă pe piaţa de furnizare, adresată atât ...
APIA a plătit peste un miliard de euro pentru 2024
APIA a plătit peste un miliard de euro pentru 2024
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit fermierilor până în prezent peste 1,08 miliarde ...
Cartel Alfa: producția industrială din România rămâne sub nivelul anterior pandemiei. Susținerea publică e fragmentată și fără continuitate
Cartel Alfa: producția industrială din România rămâne sub nivelul anterior pandemiei. Susținerea publică e fragmentată ...
România se află într-un moment critic, în care producţia industrială rămâne mult sub nivelul de dinaintea pandemiei, ...