România continuă să aibă una dintre cele mai mari inflații din zona Uniunii Europene. În ciuda faptului că impactul prețurilor la energie este de mult timp depășit și în ciuda măsurilor de plafonare a prețurilor la alimentele de bază. De unde vine totuși acest surplus inflaționist?
BNR a previzionat cresterea infltiei în primul trimestru din 2024 ca urmare a modificarilor fiscale (cresteri de TVA și accize, așa cum a arătat și în raportul său privind evoluția inflației. ”Ponderea cumulată a acestor modificări fiscale a fost de 0,7 puncte procentuale în indicele de inflație IPC care în decembrie ajunsese la 6,6 %”, spune Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR.
Cu toate acestea, rata inflației a crescut peste așteptări în luna ianuarie, urmând ca după aceea să își reia trendul descrescător pe care mizează și BNR în deciziile sale de politică monetară.
Chiar și cu benzina mai scumpă, inflația va reintra pe trend descendent
”În condițiile în care am avut un deficit bugetar semnificativ, care a continuat să pună presiune și în prima lună din 2024, inflația a crescut până la 7,4 pentru a reintra pe un trend descendent în februarie (7,2%). Lunile următoare vor consemna o accelerare a ritmului descendet chiar dacă se are în vedre vedere și majorarea accizei la combustibili pentru luna iulie”, spune Dan Suciu.
Purtătorul de cuvânt și directorul de comunicare al BNR subliniază că ”impactul total al modificărilor impozitelor indirecte este evaluat la 0,9 puncte procentuale în decembrie 2024, acesta urmând a se reduce la 0,2 puncte procentuale la finele anului viitor. Astfel, rata anuală a inflației calculată la taxe constante ar reveni în interiorul intervalului țintei încă din trimestrul I 2025, când este proiectată la 3,3 la sută”.
Dan Suciu subliniază că această evoluție a inflației ”s-a înregistrat pe fondul unei creșteri a salariilor anualizată cu 15% și a unei creșteri economice de peste 2%, un nivel peste cel înregistrat în țări în care inflația a fost mai mică și al menținerii dobânzii de politică monetară de 7% prin care nu s-a pus o presiune suplimnetară pe economie”.
Plafonarea prețurilor la alimente a fost vizibilă doar în prima luna. Apoi, totul s-a diminuat
Banca centrală spune că nu are încă un impact caluculat al noilor plafonări de prețuri. Dar în cazul primelor plafonări de anul trecut s-a înregistat un impact mai important doar în prima lună de după introducerea plafonării, pentru ca apoi acest impact să fie tot mai redus.
Despre ce se va întâmpla înm 2025, Dan Suciu ne spune ”Nu putem comenta ce se va întâmpla anul viitor, dacă vor fi sau nu majorări de taxe, sau ce impact vor avea, de vreme ce unele pot avea impact deflaționist, altele inflaționist. Așteptăm eventuale decizii fiscale”.
Despre felul în care poate fi reglat deficitul bugetar, BNR spune: ”Din perspectiva fiscală, reglarea deficitului se poate face mai ales prin creșterea veniturilor fiscale. Sigur că o reglare a chelutililor are sens, dar ponderea cheltuililor fiscale în PIB este sub media europeana și e foarte greu de crezut că poate avea loc o scădere a cheltuililor bugetare (de unde să scadă? Educație? Sănătate? Apărare? Sau ivestiții?), de vreme ce cheltuilile de timp administrativ sau pensii speciale au un statut legal cvasiimposibil de ajustat”.
Ultimul buletin al Băncii Central Europene subliniază: Potrivit proiecțiilor macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE din luna martie 2024, inflația a fost revizuită în sens descendent, mai ales pentru anul 2024, reflectând cu precădere o contribuție mai scăzută din partea prețurilor produselor energetice. Experții estimează, în prezent, o inflație medie de 2,3% în 2024, 2,0% în 2025 și 1,9% în 2026. Proiecțiile privind inflația exclusiv produse energetice și alimente au fost, de asemenea, revizuite în sens descendent și se situează, în medie, la 2,6% pentru 2024, 2,1% pentru 2025 și 2,0% pentru 2026.