Ce vor investitorii la bursă de la autorităţi. Absurdităţile care trebuie eliminate

Grupul de lucru („Forţa de lucru”, task force) constituit la iniţiativa directorului general al Bursei din Bucureşti, Ludwik Sobolewski,  a prezentat ieri soluţiile de îndepărtare a reglementărilor şi situaţiilor considerate obstacole, adeseori absurde, cu care se confruntă investitorii la Bursă.

Obstacolele au fost identificate şi grupate în ceea ce se numesc „cele 8 bariere” din faţa dezvoltării pieţei.

„Orice altceva mai puţin decât adoptarea soluţiilor prezentate pentru eliminarea barierelor nu ar fi suficient”, a declarat, ieri, Ana Bobircă, profesor la Academia de Studii Economice şi administrator al SIF Oltenia (SIF5), una din cele mai mari şi mai căutate 10 companii de la cota Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Soluţiile au fost prezentate  la conferinţa organizată de BVB, BNR şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în sediul Băncii Naţionale, adică exact în locaţia care a găzduit bursa până la găsirea, destul de târziu, a unui sediu.

BNR a contribuit şi cu un împrumut de un miliard de lei, sumă care era mare şi în 1995, dar ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a nedumerit cu obiecţia că măsurile luate ar trebui să constituie o „evoluţie şi nu o revoluţie”. Oficialii Bursei au liniştit apoi nedumerirea  reporterului ECONOMICA.NET, spunând că sub exprimarea respectivă nu se ascunde nimic.

Altfel, în principiu, toată lumea susţine soluţiile de eliminare a barierelor.

Care bariere? Ce soluţii

Modul de plată a dividendelor este una dintre barierele care descurajează investitorii.
„Sunt un mic investitor care are plasamente în cinci companii listate la BVB. Am vrut să îmi încasez dividendele  şi nu am reuşit deşi m-am străduit. A trebuit să mă duc să stau la cozi la trei bănci şi la un oficiu poştal, care desigur are program în timpul orelor mele de servici. După 15 ore consumate, am renunţat. Este drept, sunt avocat, dividendele sunt mai mici decât tarifele pentru munca mea, dar chiar şi aşa experienţa mea indică una din cauzele de descurajare a investitorilor„, a povestit Narcisa Oprea, avocat specializat pe piaţa de capital.

Grupul de lucru de la BVB propune ca plata dividendelor să se facă prin Depozitarul Central (instituţia care face operaţiunile post tranzacţionare de decontare şi compensare a acestora şi de transfer a proprietăţii asupra acţiunilor).

Dividendele ar putea fi plătite în timp real, direct în conturile investitorilor de la brokeri, fără ca emitenţii să mai fie nevoiţi să solicite numeroase alte documente de identificare a beneficiarilor, adeseori interpretând diferit reglementările în vigoare.
De altfel, Depozitarul Central ar urma să aibă un rol sporit şi în eliminarea altor bariere.

Dreptul de vot

Reglementările în vigoare, uneori contradictorii, impun reprezentarea prin procuri care pot fi obţinute după perioade lungi săptămâni şi luni şi imposibil de parcurs, în condiţiile în care  „pentru a obţine procura, trebuie să cunoşti

„Trebuie să parcurgem proceduri îndelungate şi laborioase, pentru a ne autoriza dreptul de a ne reprezenta clienţii, care ne-au autorizat, deja în urma unui exerciţiu de mare încredere. Este nevoie de o mulţime de documente, traduse şi apostilate şi aşa mai departe.”, spune Ioana Apa, şefa direcţiei de custodie a ING Bank.

Şi, ca şi cum nu ar fi de ajuns, „trebuie ca în procură să se specifice şi felul în care votăm în numele celor pe care îi reprezentăm?! Păi de ce ne mai ducem la AGA?! Nu ca să purtăm un dialog cu managementul companiei şi care să ne lămurească propunerile lor şi ca să auzim şi propuenrile altora? Nu ar putea ca acest dialog să determine şi o anume decizie de a vota?!”, spune avocatul citat mai sus.

În loc să se simplifice procedurile de vot electronic şi de la distanţă, sunt încă în vigoare astfel de prevederi anacronice.

Soluţia ar trebui să fie prezentarea unor documente de prezentare în limba engleză şi autorizarea unei procuri generale discreţionare, pe o perioadă mai îndelungată şi pentru mai multe scopuri.
Pe de altă parte, acţionarii minoritari rămân de multe ori prizonierii convocatoarelor decise de acţionarii majoritari.

Accesul la piaţă

„Credeţi că o bancă intră în piaţa valutară de fiecare dată când un client vine cu 100 de dolari să-i la ghişeu?! Nici acum nu sunt funcţionale conturile globale”, spune Bogdan Juravle, directorul general al celei mai mari companii de brokeraj româneşti independente, Swiss Capital.

Conturile globale permit brokerilor să adune mai multe ordine de la clienţi într-unul singur cu care intră în piaţă.

Pe de altă parte, deschiderea unui cont de investitor poate dura până la şase luni, în vreme ce pe alte pieţe din Europa Centrală şi de Est (ECE) poate lua doar câteva ore.

Complicaţiile fiscale

Prim ministrul Victor Ponta a promis, ieri, directorului BVB că va menţine legătura cu Bursa şi va căuta soluţii inclusiv la problemele întortocheate legate de Ministerul Finanţelor.

Nici acum nu este clar modul de impozitare a câştigurilor pe piaţă. Investitorii mari (fondurile de investiţii), care nu au personalitate juridică, au probleme de reprezentare fiscală greu de înţeles.
„Un număr semnificativ de investitori au decis să nu investească în România, când au descoperit procedurile lungi, complicate şi costisitoare de conformitate fiscală”, scrie raportul Grupului de lucru al BVB.
România are convenţii de evitare a dublei impuneri cu 80 de ţări şi, totuşi, investitorii din aceste ţări consumă mujlt timp şi bani să-şi îndeplinească obligaţii de raportare care nu au sens, sau care sunt doar rezultatul unor exprimări neclare din Codul Fiscal, potrivit aceluiaşi raport.

Listarea
Simplificarea derulării ofertelor publice iniţiale şi a listării ulterioare ar trebui să scurteze substanţial procedurile actuale faţă de la perioada actuală de circa cinci luni. Înregistrarea la Registrul Comerţului a deciziilor AGA de ofertă şi listare şi tipărirea la monitorul oficial ar trebui să   se facă după începerea tranzacţionării.
În fine, costul intrării şi al operaţiunilor pe piaţa de la Bucureşti este  cel mai mare din ECE.

Comisioanele
„România este una dintre cele mai scumpe pieţe din Europa Centrală şi de Est (ECE), atât pe baza comisioanelor de tranzacţionare percepute de BVB şi de ASF, cât şi din cauza altor taxe administrative”, se spune în raportul Grupului de lucru (task force) de la BVB.
Comisioanele şi tarifele percepute de ASF, pentru piaţa de capital sunt cele mai mari în comparaţie cu cele ale autorităţilor din Polonia, Cehia, Bulgaria şi Croaţia.
La fel, comisioanele  de tranzacţionare percepute de BVB sunt cele mai mari dacă sunt comparate cu cele de la bursele din Atena, Belgrad, Budapesta, Praga, Sofia, Viena, Varşovia şi Zagreb, potrivit datelor raportului.
BVB cere unui vânzător de acţiuni 0,117% din valoarea tranzacţiei, iar ASF, 0,08%. BVB este mai scumpă şi decât bursa Serbiei, o ţară care a fost în război până acum 9 ani. La rândul său, ASF taxează operaţiuni pentru care celelalte autorităţi din regiune nu cer bani.
La Bucureşti „e puţin mai ieftin ca în Egipt”, a constatat uşor ironic Cristian Micu, directorul general al casei de brokeraj de top 10 NBG Securities. Egiptul este o ţară aflată, de fapt, sub conducere militară.
Nici alte comparaţii nu sunt avantajoase.

Citeşte şi

Mircea Ursache (ASF): Comisioanele pe piaţa de capital vor scădea, dar nu spectaculos

„Avem propuneri de scădere a comisioanelor, care nu va fi neapărat spectaculoasă, având în vedere dimensiunea pieţei”, a declarat, ieri, Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

La fel, comisioanele de la BVB „trebuie să încurajeze volumele mari de tranzacţii”, a spus şi directorul general al Bursei, Ludvik Sobolewski.

Barierele din calea dezvoltării pieţei de capital româneşti împiedică România să fie „cea mai mare din Sud Estul Europei”, potrivit lui Ludvik Sobolewski.

Mai rău, „piaţa locală de capital se usucă, aproape că moare, din cauză că nu este un loc atractiv”, a spus şeful BVB, la iniţiativa căruia s-a şi constuit Grupul de lucru, din care fac parte specialişti dintre brokeri, din fonduri de investiţii, din bănci, BNR, ASF, BVB.

„În loc ca banii românilor plasaţi în fondurile de pensii, nu puţini (echivalentul a circa trei miliarde de euro) să rămână în economia României, vom fi curând nevoiţi să ne reorientăm spre pieţele externe”, a spus Adrian Tănase, directorul de investiţii al ING Pensii.

Şi alţi investitori ar putea imita fondurile de investiţii.

Alte declaraţii la conferinţa al cărei nume a promis „Crearea unei pieţe de capital internaţionale în România” pot fi citite în:

Isărescu: Companiile de stat care nu sunt listate la bursă nu sunt transparente

Lazea, BNR: România joacă în Liga a III-a a pieţelor de capital
 
Dăianu, ASF: Vom face „prietenoase” taxele şi comisioanele pe piaţa de capital