Dezvoltarea exponențială a Inteligenței Artificiale în ultimii ani și presiunea creată de apariția în spațiul public a unor aplicații de tipul GPT cu numai un an și jumătate în urmă au declanșat într-un final și reacția autorităților statale și reglementarea AI.
”Cred că se reglementează de nevoie și contra-cronometru, în condițiile în care există un consens general conceptual asupra forțelor care guvernează dinamica acestui domeniu, astfel:
În acest context, apare imperativul reglementării AI la nivel statal și, mai mult, la nivel mondial. Prin adoptarea Legii privind IA (AI Act sau, mai exact, Regulamentul de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială), Uniunea Europeană a făcut o alegere strategică în direcția construirii unui sistem centrat pe om, valori și drepturi fundamentale, în încercarea de a găsi un echilibru între protejarea inovației și interesele și drepturile cetățenilor Uniunii. Este un demers de anvergură care se sprijină puternic pe ideea ca AI trebuie dezvoltată si utilizata potrivit unor reguli etice.
Care ar putea fi abordarea și cât de greu se va putea dovedi vinovăția în cazul unor incidente privind sistemele de inteligență artificială?
Avocatul întrevede multe provocări pentru a putea dovedi încălcarea regulilor de inteligență artificială, similare conceptual cu exercițiul obișnuit al oamenilor dintotdeauna. ”Văd însă o provocare nemaintâlnită până acum și foarte specifică AI și modului în care aceasta învață. Pe de-o parte, Legea stabilește o obligație generală de trasabilitate a luării deciziei de către sistemul AI, însă în multe cazuri deja documentate, nimeni nu mai poate reface raționamentul invers care a dus AI la luarea deciziei. Acest gen de obstacol cred că va putea fi depășit doar construind un AI care să verifice alte AI, capacitatea umană de înțelegere și procesare fiind limitată” a declarat Mihai Voicu, partener ONV Law.
De asemenea, acesta arată că Legea AI este de fapt un Regulament European și asta înseamnă că va avea o aplicare directă și unitară în toate statele Uniunii, nefiind necesară transpunerea în dreptul intern al României. Totuși,el crede că pentru implementarea regulamentului europea se vor crea instituții noi sau vor fi desemnate unele deja existente să preia rolurile prevazute în act. Din acest punct de vedere, procesul va fi similar celui de implementare a Regulamentului GDPR, mecanismele instituționale privind reglementarea AI având aceeași rațiune, tip de responsabilități și obligații de cooperare, precum cele privind protecția datelor cu caracter personal.
Amenzile pentru încălcarea Reglementului AI sunt foarte mari, mergând, pentru companii, până la valoarea mai mare dintre suma de 30 de milioane de euro și 6% din cifra de afaceri anuală globală aferentă anului anterior constatării încălcării. Modelul sancționator este același cu cel prevazut în cazul GDPR, însă limitele sunt mai ridicate. ”În funcție de anvergura companiei, o asemenea amendă poate însemna de la faliment, până la o lovitură economică gravă și demnă de luat în considerare de către corporațiile mari”, comentează avocatul. Amenzile aplicate autorităților vor fi, ca și în cazul GDPR, sensibil mai mici.