„România a intrat în linie dreaptă către producţia de energie eoliană în largul Mării Negre. În ritmul impus de proiectul de lege, în anul 2032 vom putea avea în Sistemul Energetic Naţional primul MW de energie eoliană produsă offshore. Totodată, producerea de energie eoliană offshore ne va permite consolidarea industriei româneşti prin producerea autohtonă de hidrogen verde şi produse cu valoare adăugată bazate pe amoniac verde. Datele Băncii Mondiale ne arată că România are un potenţial eolian offshore de 76 GW putere instalată, fiind un mediu propice dezvoltării acestui tip de energie regenerabilă. Prin intermediul acestui proiect, România face progrese în realizarea obiectivelor de tranziţie şi decarbonare a sistemului energetic, precum şi în consolidarea statutului de lider regional în domeniul energiei. Adoptarea acestui proiect de lege este un pas concret pentru promovarea viziunii pe care am anunţat încă din prima zi a mandatului meu: energie sigură, ieftină şi verde pentru toţi cetăţenii României”, a afirmat Burduja, într-un comunicat transmis marţi de ministerul de resort.
Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat marţi, în plen, unul dintre cele mai importante proiecte de lege în domeniul energiei din ultimii ani, şi anume Legea privind energia eoliană offshore. Actul normativ a fost iniţiat de către Ministerul Energiei.
„Prin proiectul de lege votat astăzi, România a făcut un pas important în direcţia promovării energiei regenerabile în ţara noastră. Adoptarea unui cadru legislativ pentru demararea exploatării resurselor eoliene offshore ale României este un demers vital în asigurarea independenţei şi rezilienţei energetice a României, fiind, totodată, şi o asumare făcută de ţara noastră în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Pentru operaţionalizarea investiţiilor în energia eoliană offshore, Ministerul Energiei va demara, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii, un studiu de specialitate în baza căruia va fi pregătită procedura de concesiune şi activităţile de explorare, construcţie a centralelor electrice eoliene offshore şi exploatare a acestora. Printre altele, studiul va determina perimetrele maritime pe care Ministerul Energiei le va concesiona, ţinând cont de: potenţialul eolian al acestora, posibilităţile de evacuare a energiei electrice eoliene offshore, precum şi de restricţiile impuse de Planul de amenajare a spaţiului maritim, inclusiv cele în materie de protejare a biodiversităţii şi mediului înconjurător”, se precizează în comunicatul Ministerului Energiei.
Potrivit sursei citate, în baza studiului, până la data de 31 martie 2025, Guvernul va aproba perimetrele eoliene offshore, iar până la 30 iunie 2025 actele subsecvente de punere în aplicare a legii, urmând ca Ministerul Energiei să iniţieze o procedură competitivă de atribuire a contractelor de concesiune. Tot până la finele lunii iunie a anului 2025, Guvernul va adopta şi valoarea redevenţei pe care concesionarii o vor plăti statului român, aceasta fiind determinată pe baza rezultatelor studiului derulat de către Ministerul Energiei.
Ca urmare a acestui studiu, perimetrele care vor fi scoase la concesiune vor fi deja validate ca fiind conforme pentru exploatarea energiei eoliene offshore, respectiv: se află într-o zonă cu potenţial eolian ridicat; amplasarea perimetrului permite evacuarea energiei electrice; nu afectează biodiversitatea maritimă, inclusiv culoarul de zbor a păsărilor; poziţionarea periemetrelor nu interacţionează cu alte activităţi economice sau militare din spaţiul românesc al Mării Negre.
Implementarea în România a proiectelor de producere a energiei eoliene offshore implică nu doar concursul Ministerului Energiei, dar şi pe cel al Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor (aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, care va emite aprobările de dezvoltare), Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Transelectrica, ANRE, Ministerului Apărării, Poliţiei de Frontieră etc.