ANCOM va monitoriza strict aplicarea Regulamentului european privind serviciile digitale

În România, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a fost desemnată drept coordonator al serviciilor digitale, instituţia fiind responsabilă cu respectarea aplicării prevederilor acestui Regulament pe teritoriul naţional. În acest sens, va trebui asigurat un mediu online sigur şi transparent şi o protejare a consumatorilor şi a minorilor.

Potrivit informaţiilor ANCOM, transmise AGERPRES, documentul european de reglementare a serviciilor digitale va pune pe baze mult mai solide termenii şi condiţiile pentru utilizarea platformelor online, şi va aduce mai multă siguranţă şi o mai bună cunoaştere a adevăraţilor vânzători ai produselor pe care le cumpără utilizatorii.

Totodată, vor exista obligaţii mai stricte pentru platformele online foarte mari în ceea ce priveşte evaluarea şi atenuarea riscurilor, iar destinatarii serviciilor sunt informaţi şi pot contesta eliminarea conţinutului lor de către furnizorii de platforme digitale.

Alte puncte pozitive ale implementării Regulamentului DSA sunt: mecanisme rapide de răspuns în situaţii de criză, cu măsuri suplimentare de gestionare a riscurilor în cazul crizelor de sănătate publică şi de securitate; noi măsuri de protecţie pentru minori în mediul online; interdicţii privind comunicările cu caracter publicitar de pe platformele online, bazate pe crearea de profiluri, atunci când destinatarul serviciului este minor sau când sunt utilizate date personale sensibile; destinatarii serviciilor vor avea acces la mecanisme de soluţionare extrajudiciară a litigiilor.

„Legea nr. 50/2024 urmăreşte implementarea Regulamentului. Prin această normă naţională au fost extinse competenţele autorităţilor sau instituţiilor ce deţin atribuţii pe anumite domenii sau sectoare de activitate de a emite ordinele de eliminare a conţinutului ilegal. În implementarea prevederilor Regulamentului DSA, o importanţă crucială o are, deci, colaborarea între instituţiile responsabile. Este nevoie ca toate instituţiile statului să funcţioneze ca un întreg, pentru că doar aşa vom avea capacitatea să maximizăm beneficiile pe care le aduc noile tehnologii, protejând în acelaşi timp utilizatorii finali. Am organizat întâlniri de lucru cu mai multe instituţii care pot fi autorităţi relevante şi suntem în contact şi cu marile platforme online, precum Meta sau Google, pentru a ne consulta şi informa reciproc cu privire la procedurile şi măsurile necesare pentru buna aplicare a Regulamentului privind serviciile digitale”, susţin reprezentanţii ANCOM.

Întrebarea care se pune este: ce face ANCOM, în calitate de coordonator al serviciilor digitale în România ? Practic, instituţia a elaborat şi consultă legislaţia secundară, iar până la acest moment a lansat în consultare publică proiecte de decizii care vor reglementa soluţionarea plângerilor referitoare la încălcări ale regulamentului privind serviciile digitale, stabilirea procedurii de certificare a organismelor de soluţionare extrajudiciară a litigiilor iniţiate împotriva furnizorilor de platforme online, acordarea statutului de notificatori de încredere şi procedura de informare ce trebuie urmată de către furnizorii de servicii intermediare.

„ANCOM nu acţionează împotriva conţinutului online, deoarece Autoritatea nu se pronunţă cu privire la calificarea unui conţinut ca fiind ilegal în mediul online. Această sarcină revine autorităţilor relevante conform Legii nr. 50/2024. Pe scurt, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (17 februarie 2024), tot ceea ce este ilegal offline este ilegal şi online”, precizează instituţia.

Totodată, ANCOM a creat o secţiune dedicată serviciilor digitale, pe pagina de internet a Autorităţii, în vederea asigurării transparenţei în comunicarea cu furnizorii de servicii intermediare, autorităţile relevante şi beneficiarii direcţi (destinatarii serviciilor).

„Suplimentar, am lansat pe site-ul ANCOM dedicat utilizatorilor infocentru.ancom.ro o secţiune cu informaţii despre DSA – serviciile digitale, într-un limbaj accesibil şi care, sperăm noi, va răspunde oricăror nelămuriri sau întrebări pe care utilizatorii ar putea să le aibă despre DSA”, precizează sursa citată.

ANCOM va analiza plângerile primite referitoare la potenţiale încălcări ale Regulamentului privind serviciile digitale şi, după caz, va declanşa o investigaţie în situaţia în care furnizorul de servicii digitale este stabilit în România sau va transmite plângerea către coordonatorul serviciilor digitale din ţara de stabilire a furnizorului de servicii intermediare, care poate fi însoţită de un aviz care conţine concluziile unei evaluări primare a plângerii, dacă acest lucru este considerat oportun. În paralel, instituţia va informa petentul cu privire la redirecţionarea plângerii sale, într-un termen de 15 zile de la data depunerii reclamaţiei, respectiv cu privire la soluţionarea plângerii sale, în cel mult 90 zile de la primirea acesteia.

Secretarul general al ANCOM, Marius Săceanu, a oferit, la solicitarea AGERPRES, câteva exemple concrete cu privire la aplicarea Regulamentului DSA în România.

„Dacă un utilizator este îngrijorat de legitimitatea unui comerciant sau nu poate contacta un comerciant de pe o platformă online, trebuie să ştie că platformele online care permit consumatorilor să încheie contracte la distanţă au obligaţia de a dispune de anumite informaţii despre comercianţi înainte de a le permite să utilizeze serviciile sale. Este vorba despre numele, adresa, numărul de telefon şi adresa de e-mail, o copie a documentului de identificare ale comerciantului sau orice altă identificare electronică, coordonatele contului de plată ale comerciantului etc.”, a explicat Săceanu.

O altă situaţie prezentată de către oficialul Autorităţii face referire la modalitatea în care furnizorii de servicii de găzduire trebuie să ofere mecanisme prin care utilizatorii să-i notifice cu privire la conţinutul pe care îl consideră ilegal.

„Aceste mecanisme trebuie să fie uşor de accesat, uşor de utilizat şi să permită transmiterea notificărilor exclusiv prin mijloace electronice. În situaţia în care utilizatorii consideră că furnizorul de servicii de găzduire nu şi-a îndeplinit obligaţiile cu privire la mecanismul de notificare, se pot adresa Autorităţii”, a menţionat Marius Săceanu.

În acelaşi timp, aceiaşi furnizori care afişează comunicări cu caracter publicitar pe interfeţele lor au o serie de obligaţii clare.

„Să se asigure că destinatarii serviciului pot identifica în mod clar, concis, lipsit de ambiguitate şi în timp real următoarele: că informaţia reprezintă o comunicare cu caracter publicitar, inclusiv prin marcaje vizibile, persoana fizică sau juridică în numele căreia este prezentată comunicarea cu caracter publicitar, persoana fizică sau juridică care a plătit pentru comunicarea cu caracter publicitar, informaţii utile, accesibile uşor şi direct din comunicarea cu caracter publicitar, cu privire la principalii parametri utilizaţi pentru a determina destinatarul căruia îi este afişată comunicarea respectivă şi, după caz, cum pot fi modificaţi parametrii respectivi”, a spus secretarul general al ANCOM.

În cazul în care niciuna dintre obligaţiile furnizorilor nu sunt îndeplinite, consumatorii pot depune reclamaţii pe speţe ce ţin de încălcarea prevederilor Regulamentului DSA, prin completarea unui formularul online, disponibil la https://infocentru.ancom.ro/formular-dsa/.

Un aspect important al acestui subiect este şi ce nu face sau nu este de competenţa ANCOM.

„Deşi va fi în sarcina ANCOM, în calitate de DSC, să verifice modul în care furnizorii de servicii intermediare respectă obligaţiile ce le revin conform Regulamentului privind serviciile digitale, nu va face parte din misiunea ANCOM să îndeplinească un rol de moderare a conţinutului, să acţioneze ca organism de apel împotriva deciziilor furnizorilor de servicii intermediare în legătură cu conţinutul ilegal sau să acţioneze ca autoritate extrajudiciară în litigiile dintre diferite părţi sau diferiţi utilizatori cu privire la conţinutul ilegal”, subliniază arbitrul pieţei telecom din România.

Aşadar, rămâne la latitudinea destinatarilor de servicii să semnaleze furnizorilor existenţa anumitor informaţii pe care le consideră a constitui conţinut ilegal, iar aceştia din urmă au obligaţia de institui mecanisme prin care să preia aceste sesizări.

„Trebuie remarcat faptul că un număr semnificativ dintre obligaţiile prevăzute în Regulamentul privind serviciile digitale se referă la modul în care furnizorii de servicii intermediare tratează conţinutul ilegal. Aceştia au obligaţii specifice cu privire la conţinutul ilegal atunci când acesta le este notificat. Conform Regulamentului, „conţinut ilegal” înseamnă orice informaţie care, în sine sau prin raportare la o activitate, inclusiv vânzarea de produse sau furnizarea de servicii, nu este conformă cu dreptul Uniunii sau cu dreptul oricărui stat membru care este conform cu dreptul Uniunii, indiferent de obiectul sau natura exactă a dreptului respectiv”, se arată în comunicarea ANCOM.

Comisia Europeană (CE) a anunţat, în data de 17 februarie a acestui an, că actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), cadrul de reglementare de referinţă al UE care urmăreşte să facă mediul online mai sigur, mai echitabil şi mai transparent, începe să se aplice de la acea dată tuturor intermediarilor online din Uniune.

Astfel, toate platformele online cu utilizatori din UE, cu excepţia întreprinderilor mici şi a microîntreprinderilor, trebuie să pună în aplicare măsuri pentru: combaterea conţinutului, bunurilor şi serviciilor ilegale; protejarea minorilor, inclusiv interzicerea totală a vizării minorilor cu reclame bazate pe crearea de profiluri sau pe baza datelor cu caracter personal ale acestora; să le ofere utilizatorilor informaţii cu privire la reclamele pe care le văd, cum ar fi motivele pentru care anunţurile publicitare le sunt prezentate şi persoanele care au plătit pentru publicitate..

De asemenea, potrivit forului european, Regulamentul privind serviciile digitale se aplică şi altor servicii de găzduire (de exemplu, serviciile de cloud sau sistemele de nume de domenii, serviciile de bază care conectează utilizatorii la adresele de internet solicitate), precum şi intermediarilor online (de exemplu, furnizorii de servicii de internet sau domeniul). Serviciile de găzduire şi intermediarii online fac obiectul unui subset de obligaţii în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale.

De la sfârşitul lunii august 2023, actul legislativ privind serviciile digitale s-a aplicat deja celor 19 de platforme online foarte mari (VLOP) şi motoarelor de căutare (VLOSE) desemnate în aprilie 2023 (cu peste 45 milioane de utilizatori lunari în medie). Alte trei platforme online foarte mari trebuie să respecte, până la sfârşitul lunii aprilie a acestui an, cele mai stricte obligaţii în temeiul documentului oficial privind serviciile digitale.

Coordonatorii serviciilor digitale şi Comisia Europeană vor forma un grup consultativ independent – Comitetul european pentru servicii digitale – pentru a se asigura că Actul legislativ privind serviciile digitale este aplicat în mod consecvent şi că utilizatorii din întreaga UE se bucură de aceleaşi drepturi, indiferent de locul în care sunt stabilite platformele online.

În martie 2024, Comisia a publicat orientări privind măsurile de atenuare a riscurilor pentru procesele electorale. O consultare publică cu privire la actul delegat privind accesul la date este prevăzută pentru luna aprilie, urmând să fie adoptată până în iulie şi să intre în vigoare în octombrie 2024. Tot forul european are în plan ca, în luna mai, să adopte un act de punere în aplicare privind modelele de rapoarte de transparenţă.