România are nevoie de preţuri competitive pe piaţă şi de asocierea micilor fermieri – IFAD

‘România are nevoie de micii fermieri, dar uniţi în organizaţii. În acest caz vorbim despre avantaje atât pe piaţa locală, cât şi naţională. De asemenea, ei trebuie să fie atractivi pentru sectorul privat. Cred că, din punctul meu de vedere, cea mai bună cale pentru reuşită este organizarea, indiferent că vorbim despre cooperative sau asociaţii, grupuri. Cel mai important lucru este ca fiecare dintre aceşti mici fermieri să se integreze într-un grup, astfel costurile se vor împărţi şi, bineînţeles, vor fi mai uşor de suportat’, a apreciat Anyonge.

Oficialul IFAD a precizat, totodată, că procesul prin care fermierii ar trebui să se asocieze este unul dificil, dar nu imposibil de finalizat.

‘Este important să existe un proces organizaţional. Mai întâi de toate, România are nevoie de politici potrivite şi de un set legislativ care să încurajeze oamenii să se asocieze. Când fermierii vor deveni o singură voce, atunci lucrurile şi scopurile vor fi clare. Ei au nevoie de facilităţi, dar şi de încredere. Chiar şi în afaceri este vorba despre încredere. Fermierii trebuie să fie convinşi că pot avea încredere atunci când se hotărăsc să se organizeze. Este un proces de lungă durată, nu este uşor, dar nici imposibil de dus la final. În cazul României, pentru că sunteţi o ţară mică, aveţi nevoie de preţuri competitive pe piaţă. Pe de altă parte, repet, dacă reuşiţi să aveţi grupuri de fermieri, potenţialul producţiei agricole va fi şi mai bun’, a explicat Tom Anyonge.

Potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale /MADR/, la finele anului 2013, existau în România 860.000 de fermieri în zona de subzistenţă.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat că fermele de subzistenţă din România vor beneficia de 150 milioane de euro pentru investiţii prin viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, suma de 15.000 de euro pe proiect urmând să fie destinată trecerii acestor ferme în zona de producţie pentru piaţă.

PNDR 2014 – 2020 conţine 14 măsuri ce vizează dezvoltarea rurală în România, ţinând seama atât de realităţile socio-economice ale ţării şi, implicit, ale spaţiului rural, cât şi de Politica Agricolă Comună (PAC 2020).

Creşterea competitivităţii sectorului agricol reprezintă unul dintre obiectivele generale ale PNDR 2014 – 2020 în condiţiile în care în sectorul agricol valoarea medie a productivităţii muncii în agricultură este de 4.328 euro/persoană faţă de media europeană de 14.967 euro/persoană în anul 2012.

Programul de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 pentru România dispune de o alocare financiară UE din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală de 8,0156 miliarde de euro.

Conform datelor oficiale ale Fondului Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă /IFAD/ a pus la dispoziţie, în ultimii zeci de ani, la nivel global, fonduri de peste 15 miliarde de dolari pentru finanţarea directă a proiectelor agricole din zonele rurale sărace, prin împrumuturi şi granturi, arată datele recente ale forului internaţional.

În România, IFAD a finanţat până în prezent un singur proiect, destinat dezvoltării rurale a Munţilor Apuseni. Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la 31,5 milioane de dolari, din care 16,5 milioane de dolari au provenit din fondurile organizaţiei internaţionale.

Iniţiativa, parafată la Roma în anul 1999, s-a derulat pe durata a cinci ani şi a adus beneficii unui număr de 6.500 de gospodării din zonă. Eligibile au fost toate judeţele din zona Munţilor Apuseni şi localităţile Cugir, Pianu, Şugag şi Săsciori, precum şi localităţi din judeţul Hunedoara.

Costurile considerate eligibile pentru finanţare în cadrul proiectului au fost reprezentate de: achiziţionarea de maşini, utilaje, instalaţii pentru prelucrarea produselor agricole, agroturism şi alte servicii, cumpărarea de animale, construcţii de adăposturi pentru animale.

IFAD este agenţia specializată a Naţiunilor Unite, fondată în anul 1977 ca un organism internaţional financiar multilateral, conform deciziei Conferinţei Mondiale pentru Alimentaţie din anul 1974.

Fondul, finanţat din donaţiile benevole ale celor 167 de ţări-membre, din contribuţii speciale, intrări provenite din rambursările împrumuturilor eliberate anterior şi veniturile investiţionale, se dedică acţiunilor de eradicare a foametei şi a sărăciei în mediul rural în ţările în curs de dezvoltare.

În perioada 17 – 20 februarie, s-a desfăşurat la Roma cea de-a 37-a Conferinţă a Consiliului Guvernatorilor IFAD, precum şi a 5-a Reuniune a Fermierilor.