„Estimările noastre sunt că anul trecut am pierdut 2,55 miliarde de euro ca industrie de transport rutier de mărfuri, faţă de 2,41 miliarde euro în 2022. În 2011, în martie, a fost prima ocazie când România putea să se integreze în spaţiul Schengen. Cumulat, din 2012, până în prezent, am înregistrat pierderi de 19,1 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu valoarea pieţei de transport rutier în România pe anul 2023”, a afirmat Dinescu, la evenimentul „ZF Logistică, Transporturi şi Automotive: Între electrificare, nearshoring şi omnichannel”, scrie Agerpres.
În opinia acestuia, situaţia poate fi mult îmbunătăţită la frontierele interne ale Uniunii Europene.
„Transportatorii aşteaptă între 8 şi 16 ore să treacă în Ungaria, înregistrându-se un maxim istoric de 5 zile acum câţiva ani. Acel lucru s-a întâmplat când una dintre firmele mari de automotive trebuia să aleagă între Ungaria şi România, între Oradea şi Debreţin, şi, având în vedere timpul acesta mare de aşteptare, a luat decizia să stea în Ungaria, şi nu în România. În zona cu Bulgaria aşteptăm 36 de ore”, a susţinut oficialul UNTRR.
El a subliniat că autorităţile din Bulgaria au făcut o parcare în parteneriat public-privat, iar operatorul de parcare „operează şi coada virtuală”.
„Dacă stai la el în parcare, plăteşti de trei ori jumătate mai mult decât plătesc bulgarii. Dacă alegi să nu stai în parcarea lui şi doar te înregistrezi gratis în coada virtuală, din păcate, vei trece după 40 de ore, deci cu siguranţă vei aştepta mai mult. Funcţionează pe principiul: ‘Lasă-ne numărul de telefon şi te sunăm noi’, ceea ce nu prea se întâmplă. Toate lucrurile astea ne duc la nişte pierderi colosale”, a atras atenţia Radu Dinescu.
În ceea ce priveşte vămile non-Schengen, acesta a arătat că „situaţia este dezastruoasă”.
„Între Ucraina şi România se stă la frontiere între 10 zile şi 15 zile pentru a trece. Cu Republica Moldova lucrurile stau ceva mai bine. Se stă între 3 şi 9 zile”, a adăugat Dinescu.