Din Orientul Mijlociu până în Ucraina, din Myanmar în Sudan şi Etiopia, unde se desfăşoară conflicte însoţite de încălcări masive ale drepturilor omului, „toate lucrurile la care am asistat în ultimele 12 luni arată că sistemul internaţional este în pragul distrugerii”, consideră secretara generală a organizaţiei.
Astfel, potrivit raportului, „în special în ultimele şase luni, Statele Unite au protejat autorităţile israeliene de orice examinare minuţioasă a multiplelor încălcări ale drepturilor omului comise în Gaza”. Or, „utilizându-şi dreptul de veto împotriva unui indispensabil armistiţiu, (SUA) au golit de sens Consiliul de Securitate al ONU”, acuză Callamard.
Aceasta lansează un apel la „revitalizarea instituţiilor internaţionale”, mai ales printr-o reformă „foarte urgentă a Consiliului de Securitate al ONU şi a dreptului său de veto, pentru ca acesta să nu poată fi folosit în situaţii de încălcare masivă a drepturilor omului”.
Raportul condamnă „crimele monstruoase ale Hamas din 7 octombrie” 2023, urmate de „lansarea de către Israel a unei campanii de represalii care s-a transformat într-o expediţie punitivă împotriva întregii populaţii”.
La 200 de zile de la debutul acestui conflict cu repercusiuni globale, responsabila Amnesty International ridică un semn de întrebare cu privire la rolul instituţiilor internaţionale, „care ar fi trebuit să ia măsuri, dar au dezamăgit”, subliniind că „pentru milioane de oameni din lume Gaza simbolizează acum eşecul moral absolut a numeroşi arhitecţi ai sistemului stabilit după al Doilea Război Mondial”.
În paralel, „actori puternici” ca Rusia şi China „îşi afişează voinţa de a pune în pericol integralitatea regulilor din 1948”, an decisiv pentru construcţia sistemului internaţional actual, atenţionează organizaţia în raportul care documentează „abuzuri flagrante din partea forţelor ruse în cursul invaziei lor din Ucraina, precum şi folosirea torturii şi a altor rele tratamente împotriva prizonierilor de război”.
Amnesty denunţă atacurile forţelor ruse „asupra unor zone populate, a infrastructurii energetice civile şi infrastructurii de export al cerealelor”, dar şi faptul că „atât forţele ruse, cât şi cele ucrainene au folosit muniţie cu dispersie, în pofida riscurilor acesteia pentru civili”.
La rândul său, China a acţionat împotriva dreptului internaţional „protejând armata din Myanmar” şi închizând ochii la atacurile împotriva populaţiei, în plin război civil, consemnează raportul.
Amnesty International atrage pe de altă parte atenţia în raport asupra creşterii influenţei inteligenţei artificiale (IA), pe care o consideră o sursă de preocupare întrucât poate accelera propagarea informaţiilor false sau a prejudecăţilor cu caracter rasist.
Organizaţia acuză marile companii tehnologice că ignoră sau minimalizează această ameninţare, mai ales în 2024, an cu evenimente electorale majore în lume, inclusiv în SUA, India, Marea Britanie şi Uniunea Europeană.
„Proliferarea şi desfăşurarea nereglementată a tehnologiilor cum sunt IA generativă, recunoaşterea facială şi programele-spion” reprezintă o „ameninţare uriaşă”, în faţa căreia guvernele trebuie să ia „măsuri legislative şi de reglementare solide”, cere Amnesty International.