FT: Grecia şi creditorii internaţionali au opinii diferite cu privire la necesarul de capital al băncilor

Suma de şase miliarde de euro a fost calculată de Banca centrală a Greciei pe baza datelor furnizate de firma BlackRock, iar oficialii de la Atena susţin această sumă în condiţiile în care experţii troicii ar urma să ajungă luni la Atena pentru o nouă revizuire a programului de sprijin.

Disputa pe tema recapitalizării băncilor elene riscă să se transforme într-un nou obstacol între cele două părţi, deoarece ar putea obliga oficialii de la Atena să ceară un al treilea program de sprijin, atunci când ultimele 10 miliarde de euro din actualul program de 172 miliarde de euro se vor termina, la finele acestui an. Guvernul grec speră să utilizeze cele 10 miliarde de euro rămase pentru a plăti alte cheltuieli guvernamentale, evitând astfel un al treilea program. Însă, dacă Atena va trebui să utilizeze toate fondurile rămase pentru capitalizarea sistemului financiar, atunci Grecia va fi obligată să facă rost de noi fonduri şi astfel ar avea nevoie de un nou program de asistenţă.

Potrivit unor oficialii de rang înalt din cadrul troicii, disputa a devenit atât de acerbă încât FMI a ameninţat că va da publicităţii propriile sale estimări de capital pentru băncile elene, care, potrivit FT, ar fi de aproape 20 de miliarde de euro, dacă guvernul de la Atena îşi menţine în continuare cifra de şase miliarde de euro. La rândul său, Banca Central Europeană, ale cărei estimări sunt similare cu cele ale FMI, a cerut Greciei să îşi revizuiască propriile estimări. BCE este îngrijorată de necesarul de capital al băncilor elene, având în vedere că la finele acestui an va prelua funcţia de supervizor bancar în Uniunea Europeană.

‘BCE are nevoie de un număr semnificativ pentru a arăta că testele sale de stres nu sunt uşor de trecut’, a declarat Mujtaba Rahman de la firma de consultanţă Eurasia Group.

Un bancher elen a precizat că estimarea guvernului elen se bazează pe ipoteza că băncile greceşti vor reveni pe profit anul următor, în timp ce oficialii troicii cred că acest scenariu este exagerat de optimist, în special având în vedere creşterea rapidă a creditelor neperformante.

Dacă această dispută se prelungeşte, riscă să submineze şansele Greciei de a-şi relansa economia în acest an, în condiţiile în care băncile nu vor putea acorda noi credite pentru a stimula creşterea economică până când nu se va încheia recapitalizarea. Guvernul de la Atena a amânat deja un act legislativ care viza privatizarea Eurobank, a patra mare bancă grecească, din cauza disputei.

Banca centrală a Greciei a anunţat că va da publicităţii rezultatele analizei realizate de BlackRock la finele acestei luni, cu trei luni mai târziu decât planul iniţial. Unul dintre motivele pentru această întârziere este legat de decizia Băncii centrale a Greciei de a cere NM Rothschild şi Ernst & Young să-i ofere o a doua şi respectiv a treia opinie.

Potrivit unui oficial din Ministerul grec de Finanţe, dacă disputa nu va fi rezolvată cu ocazia următoarei vizite a experţilor troicii, este posibil ca datele calculate de BlackRock să fie puse deoparte, urmând ca disputa să fie rezolvată pe baza datelor rezultate de pe urma testelor de stres derulate de BCE. Însă acest scenariu nu este văzut în mod favorabil de FMI, care vrea să dispună de un plan vizând necesarul de finanţare înainte de a distribui noi fonduri. Fără o decizie cu privire la necesarul de recapitalizare al băncilor sau nevoia unui al treilea program de sprijin, FMI ar putea fi obligat să amâne plăţile viitoare.

Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: Piraeus Bank, National Bank of Greece (NBG), acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost şi Alpha Bank.