Ca semn al dificultăţii în găsirea unui compromis, legislativul de la Kiev a amânat pentru joi numirea guvernului, prevăzută iniţial pentru marţi. ‘Trebuie ca decizia să fie luată joi. Nu se poate aştepta mai mult timp’, a spus în parlament preşedintele interimar Olexandr Turcinov.
Numele cele mai frecvent menţionate pentru postul de premier sunt cele ale bancherului şi conducătorului mişcării contestatare Arseni Iaţeniuk, al oligarhului din opoziţie Petro Poroşenko şi al fostei şefe a guvernului Iulia Timoşenko.
Aceasta din urmă a precizat deja că nu este interesată de acest post, ci se pregăteşte să plece în Germania pentru a-şi îngriji sănătatea.
Ex-campionul mondial de box la categorie grea Vitali Kliciko, devenit unul dintre conducătorii mişcării contestatare, şi-a anunţat candidatura la alegerile prezidenţiale anticipate din 25 mai.
Guvernatorul regiunii Harkov, Mihailo Dobkin (pro-rus), s-a declarat de asemenea candidat. Campania electorală a început marţi, iar candidaţii au termen până la 30 martie pentru a se înscrie.
Occidentalii şi Rusia au căutat marţi să reducă tensiunile privitoare la Ucraina, unde autorităţile interimare luptă pentru a preveni falimentul economic al ţării şi pentru a se opune tendinţelor separatiste din sudul şi estul ţării.
După ce a pus la îndoială legitimitatea noilor conducători ucraineni şi a declarat că nu se vede ‘lucrând’ cu un guvern provenit din ‘revoltă’, Moscova a adoptat marţi un ton mai conciliant.
Opunându-se în continuare alegerilor prezidenţiale anticipate, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că ‘ar fi periculos şi contraproductiv ca Ucraina să fie forţată să facă o alegere de tipul ‘cine nu e cu noi este împotriva noastră”.
La Washington, secretarul de stat american John Kerry s-a pronunţat în acelaşi sens: ‘Nu este vorba despre un joc, ci despre poporul Ucrainei şi despre alegerea viitorului de către ucraineni’.
‘Propunem sprijin, nu amestec’, a afirmat şi şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, în timp ce numărul 2 al diplomaţiei americane, William Burns, a sosit marţi după-amiază la Kiev.
Rusia a anunţat în decembrie un credit de 15 miliarde de dolari pentru Ucraina, dar nu a furnizat până acum decât 3 miliarde, făcând şi o reducere importantă a preţului gazelor. Livrarea restului împrumutului promis pare însă în prezent incertă, dacă se ţine seama de tensiunea actuală între Moscova şi Kiev.
Potrivit ministrului ucrainean interimar al finanţelor, Iuri Kolobov, Kievul are nevoie de 35 de miliarde de dolari pentru doi ani şi îşi pune speranţele în organizarea unei conferinţe a donatorilor occidentali. Această cerere a fost primită favorabil de ţările europene.
Pe de altă parte, preşedintele interimar Olexandr Turcinov a cerut ‘să se pună capăt imediat manifestaţiilor periculoase de separatism’, fără a cita cazuri concrete. La Sevastopol şi Simferopol, în peninsula pro-rusă Crimeea, au avut loc demonstraţii la care au luat parte câteva sute de persoane.
Occidentalii nu-şi ascund de câteva zile îngrijorarea privind integritatea teritorială a Ucrainei. Ei se tem că actuala criză, ce durează de câteva luni, a săpat o prăpastie între Estul rusofon şi rusofil, majoritar, şi Vestul naţionalist şi ucrainofon.