Nivelul comisioanelor la carduri, stabilite prin încălcarea legii concurenţei-Consiliul Concurenţei

‘Nivelele acestea sunt stabilite prin încălcarea legii concurenţei şi atunci Consiliul a făcut o analiză a pieţei să vadă cum şi dacă va interveni. Faptul că nu a intervenit până acum nu înseamnă că nu poate interveni. Şi aceasta este o variantă de intervenţie (proiectul de act normativ al MFP privind reducerea comisioanelor – n.r.). Să spunem lucrurile de la început – nu discutăm cine pierde, care pierde – nivelele respective sunt făcute prin înţelegere, prin posibile carteluri, spun posibile pentru că trebuie demonstrate prin investigaţie şi, ca atare, ele nu sunt corecte. Consiliul are instrumente să intervină şi fără această formă de reglementare (proiectul MFP – n.r.), dar, pentru că şi Comisia Europeană a optat pentru un regulament, Consiliul Concurenţei a agreat ca această formă să fie o soluţie, dar s-ar putea să nu fie mai rapidă decât instrumentele de investigaţie ale CC”, a afirmat oficialul Consiliului Concurenţei.

Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede limitarea comisioanelor interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cardurile de credit. Nerespectarea nivelurilor maxime ale comisioanelor sau informaţiilor obligatorii din acordurile bancă – comerciant constituie contravenţie şi vor fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 200.000 de lei.

La nivelul Comisiei Europene a fost elaborat un proiect de regulament care prevede că, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a două etapă (după doi ani de la dată intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată şi operaţiunilor naţionale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.

”În cazul României, în concordanţă cu regulile celor două sisteme de carduri, nivelul comisionului interbancar aplicabil pe piaţa naţională a plăţilor cu carduri este rezultatul unui acord multilateral între băncile care deţineau circa 98% din piaţă internă a cardurilor şi prezintă următoarele valori: 0,5% + 2,50 lei (0,58 euro) pentru tranzacţiile ATM, în care comisionul este plătit de banca emitentă băncii achizitoare (proprietara ATM-ului), şi 1,00 % (standard), 1,50 % (e-commerce) şi 0,7% (petrol) pentru tranzacţiile POS, în care comisionul este plătit de banca achizitoare băncii emitente)”, se arată în notă de fundamentare a proiectului.

Adrian Manolache, responsabil pe probleme juridice al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale /AMRC/ din România, a declarat că retailerii au fost de la bun început avocaţii unei aşezări pe baze concurenţiale ale acestor comisioane, că acele comisioane bancare reflectă o practică anticoncurenţială şi că AMRC susţine proiectul MFP doar dacă prevederile privind limitarea tranzacţiilor cash vor fi aplicate concomitent cu cele privind reducerea comisioanelor bancare.

‘Odată ce se limitează plăţile cash, incidenţa plăţilor electronice va creşte foarte mult, iar costurile ar creşte semnificativ’, a spus Manolache, care a adăugat că orice reducere de cost generată de reducerea comisioanelor bancare va fi transferată consumatorilor pentru că sectorul de retail este considerat unul din cele mai concurenţiale din România, iar concurenţă se face prin preţ, în contextul scăderii consumului în ultimii ani.

Prezent la dezbatere, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, bancherul Mihai Bogza, a solicitat autorităţilor să amâne proiectul privind limitarea comisioanelor interbancare până la momentul adoptării regulamentului la nivelul Uniunii Europene, considerându-l prematur şi fără a avea un studiu de impact.

‘Pe un proiect european, noi aparent ieşim cu o lege înainte ca acest proiect să fie finalizat, fără să fi făcut un calcul al impactului asupra categoriilor implicate şi cu o perioadă de tranziţie de şase luni în loc de doi ani. Considerăm că este prematur şi am prefera să fie amânat până va fi implementat regulamentul european’, a spus Mihai Bogza, care a adăugat că băncile vor trece costurile la consumatori, mai ales după doi ani în care sistemul bancar a înregistrat pierderi.

Cosmin Vladimirescu, country manager MasterCard pentru România şi Moldova, a subliniat că România are un grad de penetrare al plăţilor electronice de numai 6%, faţă de o medie europeană de 30%, iar măsura ar afecta investiţiile în infrastructura de plăţi electronice pentru ca România să recupereze decalajul.

Cătălin Creţu, directorul Visa Europe pentru România, a afirmat că autorităţile trebuie să ia în calcul şi să analizeze toate efectele posibile ale unei reduceri ‘drastice şi rapide’ a comisioanelor interbancare pentru plăţile cu cardul.

‘Nu cred că aceste comisioane trebuie reglementate prin lege, dar, dacă vreţi să mergeţi în această direcţie, vă recomandăm coborârea la niveluri rezonabile a comisioanelor, pentru că, dacă se coboară brusc şi rapid, vor fi riscuri’, a spus oficialul Visa.

Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare /AURSF/, a menţionat că în trecut CC a constatat majorări ale comisioanelor bancare percepute deţinătorilor de carduri şi fără a fi fost impusă vreo plafonare a acelor comisioane interbancare.

‘Din analiza nivelului comisionului interbancar şi a nivelului comisioanelor percepute deţinătorilor de carduri, se observă că, deşi nivelul celui dintâi a rămas neschimbat în perioada 2009 – 2011, celelalte comisioane au avut o tendinţă ascendentă. În 2012, după ce Mastercard a majorat nivelul comisionului interbancar aplicat tranzacţiilor naţionale, băncile emitente au majorat şi nivelul comisioanelor percepute deţinătorilor de carduri’, se spune în raportul de investigaţie al CC menţionat de Alin Iacob.

Ministerul Finanţelor Publice /MFP/ va centraliza în câteva săptămâni propunerile privind proiectul de act normativ care prevede limitarea tranzacţiilor în numerar şi reducerea comisioanelor interbancare în cazul plăţilor cu cardul, potrivit secretarului de stat în MFP Dan Manolescu.

”Prin această limitare a tranzacţiilor cash, ne aşteptăm ca o parte a tranzacţiilor să se ducă în zona bancară şi este firesc ca şi în zona bancară să apară o reaşezare a comisioanelor. Propunerea de azi a fost să existe un pas intermediar de reducere a comisioanelor până când proiectul de regulament al Comisiei Europene se aprobă, să existe o plafonare intermediară. Aşteptăm propuneri din partea participanţilor să vedem care ar fi acest nivel pentru reducerea în trepte”, a declarat, joi, oficialul MFP, după dezbaterea publică organizată la sediul ministerului, pe marginea acestui proiect.

Manolescu a spus că, pe măsură ce lucrurile se vor clarifica din punctul de vedere al stabilităţii politice, proiectul va fi repus în discuţie, aprobat în Guvern şi trimis Parlamentului cât de curând.