Potrivit raportului, sistemul judiciar a acţionat pentru urmărirea şi pedepsirea oficialilor care au comis abuzuri. Autorităţile au amânat în mod repetat procedurile legale în cazuri referitoare la presupuse abuzuri ale poliţiei, multe cazuri fiind finalizate prin achitări.
Cu toate că legislaţia prevede sancţionarea penală a actelor de corupţie în care sunt implicaţi oficiali, guvernul nu a aplicat efectiv legile în acest sens, în mare parte din cauza problemelor din ramura judiciară, iar oficialităţile s-au angajat uneori în practici de corupţie fără a fi pedepsite, se arată în document.
Raportul menţionează că DNA a intensificat ritmul proceselor de corupţie la nivel înalt comparativ cu alţi ani şi că numărul de condamnări în cazuri de corupţie a crescut în 2013. În acelaşi timp însă, corupţia în rândurile poliţiei a contribuit la lipsa de respect a cetăţenilor faţă de autoritatea poliţienească, iar salariile mici au dus la crize de personal şi au crescut susceptibilitatea de mită.
Documentul mai consemnează faptul că, în general, Consiliul Superior al Magistraturii a menţinut transparenţa operaţională şi a acţionat mai prompt în suspendarea magistraţilor bănuiţi de încălcări ale legii, iar viteza proceselor de corupţie la nivel înalt a crescut.
În acelaşi timp, deşi legea interzice discriminarea pe diferite criterii, inclusiv de rasă, statut social, naţionalitate sau orientare sexuală, autorităţile nu au aplicat pe deplin aceste prevederi, iar femeile, romii şi alte minorităţi au fost frecvent supuse discriminării şi violenţelor, se arată în raport.
Potrivit Departamentului de Stat al SUA, violenţa împotriva femeilor, inclusiv abuzul conjugal, a continuat să fie o problemă gravă în România în 2013, după cum au semnalat organizaţii neguvernamentale şi alte surse, iar guvernul nu a remediat într-un mod efectiv această problemă.
În acelaşi sens, deşi potrivit legii femeile se bucură de aceleaşi drepturi ca bărbaţii, inclusiv în ce priveşte dreptul familiei, al muncii sau al proprietăţii, guvernul nu a pus în aplicare aceste prevederi, iar autorităţile nu acordă suficiente atenţie sau resurse problemelor femeilor, care ocupă încă prea puţine poziţii de influenţă şi în sectorul privat, notează documentul.
În egală măsură, abuzul împotriva copiilor şi neglijarea minorilor au continuat să reprezinte o problemă serioasă, iar publicul nu conştientizează suficient aceste aspecte, menţionează Departamentul de Stat.
Printre problemele din domeniul respectării drepturilor omului sesizate de document se mai numără condiţiile precare din închisori şi încercările unor personalităţi politice de compromitere a independenţei justiţiei. Au fost semnalate şi unele declaraţii şi manifestări cu caracter antisemit.
Raportul afirmă că libertatea de exprimare şi a presei, prevăzute în Constituţia României, au fost în general respectate. S-a întâmplat însă frecvent ca tonul editorial şi conţinutul unor materiale din media deţinute sau controlate indirect de politicieni să reflecte vederile acestora şi unii jurnalişti să fie insultaţi sau hărţuiţi de politicieni şi alţi cetăţeni, a mai constatat Departamentul de Stat.