”Considerăm că decizia va fi una foarte strânsă, dar că în cele din urmă prudența va prevala și BNR nu va scădea dobânda de politică monetară în ședința de luni, 13 mai 2024”, spune Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank.
Motivele care ar împiedica o scădere a dobânzii de politică monetară sunt atât interne, cât și externe. Este adevărat că în februarie banca centrală a semnalat că în condițiile unei inflații in linie cu așteptările ar fi dispusă să coboare dobânda, ”însă credem că balanța riscurilor nu s-a îmbunătățit între timp. Din exterior, avem FED care a împins momentul primei tăieri de dobândă înspre finalul anului, avem un preț al barilului care consolidează în sus și puține perspective de calmare a situației geopolitice”, precizează Tătaru.
De asemenea, pe plan intern creșterea deficitului bugetar nu dă semne de încetinire, avansul salariilor rămâne considerabil și nici cifrele pe inflație nu au fost atât de convingătoare dacă ne uităm spre exemplu la sectorul serviciilor.
”Credem că un moment mai potrivit pentru scăderea dobânzii de referință ar fi ședința din iulie, când vom avea deja inflația în jurul lui 6.0%. Indiferent de decizia de luni (scădere sau nu a dobânzii cheie), pe ansamblul întregului an anticipăm o scădere de numai 0,5 puncte procentuale a dobânzii de politică monetară, urmând ca ritmul să accelereze ușor în 2025, când vedem dobânda cheie ajungând la 5,5%”, precizează economistul șef al ING Bank.
La rândul său, vicepreședintele CFA România, Adria Codirlașu spune că ”Este posibil să scadă dobânda de politică monetară însă sunt câteva puncte de atenție de care banca centrală trebuie să țină cont. Și anume: creșterea puternică a salariilor care se duce în cerere și deci pune presiune pe prețuri, creșterea potrențială a fiscalitățăii, deja vorbim de majorări de TVA, mă rog pentru anul viitor. Dar vom avea presiuni inflaționiste din politica fiscală, avem deja politici protecționiste care duc deja la creșteri de prețuri. Iar toate aceste incertitudini pot conduce banca centrală să mai aștepte o lună până la reducerea dobânzii”.
Cu toate acestea, Codirlașu are două scenarii: cel de bază și unul alternativ. ”Dar aș spune în scenariul de bază că BNR va reduce cu 25 de puncte de bază dobânda ca să dea semnal. În scenariul alternativ, banca centrală va menține dobânda cheie. Cu atât mai mult cu cât dobânzile se pot regla din mișcările de pe piața monetară. Adică, reducând cu 25 de puncte de bază dobânda, prin strângerea lichidității de pe piața monetară, dobânzile rămân practic tot la 6% cât sunt acum. Deci nu este obligatoriu ca BNR să reducă dobânda”, precizează Codirlașu.
În analiza macroeconomică realizată la finele trimestrului întâi din 2024, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, scria că ”Temperarea presiunilor inflaţioniste creează premise pentru relaxarea politicii monetare de către băncile centrale din regiune în 2024. Drept care, ne aşteptăm ca banca centrală să înceapă reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la nivelul actual de 7% în luna mai. Scenariul nostru de bază curent asumă că BNR va reduce rata dobânzii de politică monetară până la 5,75% la finalul anului. Nu excludem însă ca amplitudinea scăderii să fie una mai mică”.
Tot într-un raport ceva mai vechi, Ciprian Dascălu, economist șef al BCR aprecia că, ”Cel mai probabil, prima scădere a dobânzii cheie cu 0,25% va avea loc în ședința din 13 mai, cu condiția ca inflația să scadă la 6,8% în aprilie”. Dascălu explică faptul că inflația în România este mult mai ridicată decât cea a țărilor din regiune, ceeace nu permite BNR să scadă acum dobânda. La nivel mondial, inflația este de asemenea înaltă și nu dă semne că vrea să cedeze foarte ușor.
Dobânda de politică monetară a BNR se află la nivelul de 7% din ianuarie 2023.