La bursa de metale de la Londra (LME), cotaţia futures la cupru a crescut luni cu peste 4%, astfel că pentru prima dată în istorie o tonă de cupru a fost cotată la peste 11.000 de dolari. În jurul orei 3:15 p.m. tona de cupru era cotată la 10.904 dolari, după ce anterior a atins maximumul istoric de 11.104,50 de dolari pe tonă.
Bancherii, companiile miniere şi fondurile de investiţii vorbesc de mai multe luni de perspectivele excelente pe termen lung ale cuprului, iar afluxul de investiţii pe piaţa cuprului din ultimele săptămâni au pus şi mai multă presiune asupra traderilor care au adoptat o poziţie mai prudentă, având în vedere cererea redusă de cupru în China.
Mai multe evoluţii care au avut loc în 2024 au atras un val de fonduri speculative pe piaţa cuprului. Livrările limitate de minereu de cupru au alimentat discuţiile referitoare la întreruperi de producţie în rândul companiilor care se ocupă cu rafinarea cuprului iar în paralel investitorii mizează pe o creştere a utilizării cuprului în sectoare precum automobilele electrice şi energiile regenerabile.
Preţurile la cupru au început să crească semnificativ în aprilie iar săptămâna trecută tendinţa de creştere a intrat într-o viteză superioară. „Asta a dus preţurile la un alt nivel şi est foarte greu să spui care este plafonul în acest context. Pieţele de materii prime tind să reacţioneze în mod exagerat”, spune Craig Lang, analist principal la firma de cercetare CRU Group.
Investitorii, traderii şi directorii companiilor miniere avertizează de mai mulţi ani că lumea se confruntă cu un deficit semnificativ de cupru pe fondul creşterii cererii din partea industriilor verzi. Cu toate acestea, mulţi participanţi de pe piaţa tranzacţiilor fizice au avertizat că preţurile la cupru au ajuns la un nivel care este diferit de realitate. În lumea tranzacţiilor fizice, cererea de cupru este una limitată, în special din partea Chinei, principalul cumpărător, unde stocurile sunt la un nivel ridicat iar furnizorii de sârme şi bare de cupru au redus producţia. Cererea chineză este atât de limitată încât topitoriile se grăbesc să exporte cupru în condiţiile în care preţurile de la New York şi Londra sunt cu mult peste preţurile de pe piaţa internă chineză.