“După corecția înregistrată în lunile anterioare de către componenta de anticipații, și componenta de condiții curente a scăzut substanțial. Astfel, atât indicatorul de încredere, cât și componentele sale, au ajuns la valorile înregistrate în noiembrie anul anterior. Aceste corecții vin pe fondul încetinirii economiei, în pofida impulsului fiscal semnificativ, a anticipațiilor de majoare a deficitului bugetar precum și a anticipațiilor de majorare a fiscalității în 2025.”, a declarat Adrian Codirlașu, CFA – Vicepreședinte al Asociației CFA România declară:
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut în luna aprilie cu 12,3 puncte până la valoarea de 47,1 puncte. Această situație s-a datorat scăderii ambelor componente ale indicatorului.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (mai 2025) s-a majorat față de exercițiul anterior și s-a situat la valoarea medie de 5,73%. În, același timp, peste 59% dintre participanți anticipează o reducere a ratei inflației în următoarele 12 luni (față de 75% în exercițiul anterior).
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, în jur de 88% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0172 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0719 lei pentru un euro.
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, cea mai mare parte dintre participanti, 53% anticipează o scădere în următoarele 12 luni în timp ce 23.5% anticipează o majorare a prețurilor iar restul de 23.5% stabilitate. De asemenea 70% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 30% consideră că acestea sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 este anticipat (valoarea medie a anticipațiilor) a crescut față de exercițiul anterior la 5,7%, iar anticipațiile de creștere economică pentru anul curent s-au redus față de exercitiul anterior cu 0,8 pp pana la valoarea de 1,9%.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 55% în următoarele 12 luni.