Ele au adoptat, de asemenea, amendamente la Regulamentul Sanitar Internaţional (RSI) – un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic pentru răspunsul la urgenţele de sănătate publică – pentru a introduce noţiunea de „urgenţă pandemică” şi „mai multă solidaritate şi echitate”, conform unei declaraţii a OMS.
Adunarea Mondială a Sănătăţii, organul suprem de luare a deciziilor al OMS, reunit de o săptămână la Geneva, „şi-a luat angajamente concrete de a finaliza negocierile pentru un acord global privind pandemiile în termen de cel mult un an”, a subliniat OMS.
„Deciziile istorice de astăzi demonstrează voinţa comună a statelor membre de a-şi proteja propriile populaţii, precum şi pe cele din întreaga lume, de riscul comun de urgenţe de sănătate publică şi de viitoare pandemii”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.
În decembrie 2021, şocate de ravagiile cauzate de COVID-19 – care a ucis milioane de oameni, a afectat economiile şi a paralizat sistemele de sănătate -, ţările membre ale OMS au solicitat un acord obligatoriu privind prevenirea, pregătirea şi răspunsul la pandemii.
Ele şi-au continuat eforturile pe tot parcursul Adunării Mondiale a Sănătăţii pentru a găsi o cale de ieşire care să funcţioneze pentru toată lumea şi să nu piardă progresele obţinute cu greu în timpul celor doi ani de negocieri.
În ţările în curs de dezvoltare, rămân vii amintirile cu ţările bogate care acumulau doze de vaccin COVID-19 pe măsură ce acestea deveneau disponibile, pentru a-şi proteja propriile populaţii cât mai repede posibil.
Celelalte state au fost nevoite să dea dovadă de răbdare înainte de a avea acces la vaccinurile preţioase şi acum insistă ca acordul să fie echitabil. Iar chestiunea finanţării sale rămâne fără răspuns, mai scrie AFP