Pandemia, turbulențele generate de războaie, escaladarea inflației la nivel mondial și reinversarea trendului dobânzilor (de la minime istorice la maxime pentru unele valute ale lumii) sunt câteva dintre motivele care au stat la baza scumpirii unor tipuri de împrumuturi și ieftinirii altora, cel puțin în ultimul an.
Astfel, dacă analizăm dobânzile medii ale creditelor pentru gospodăriile populației vom constata că din aprilie 2023 final până la sfârșitul lunii aprilie 2024, dobânzile la creditele pentru locuințe în lei la sold au cunoscut o scădere: de la o dobândă de 8,28% în 2023 la 7,56% în aprilie 2024. În cazul acelorași tipuri de împrumuturi, dar în euro, dobânzile au crescut de la 6,87% în aprilie 2023 la 7,83% în aprilie 2024.
În cazul creditelor nou acordate de băncile comerciale în aceeași perioadă de timp, vom constata în cazul creditelor în lei o scădere a costurilor, de la 7,93% în aprilie 2023 la 6,62% în aprilie 2024. Ieftinirea costurilor este vizibilă și la nivelul DAE, dobânda care include toate costurile unui credit: de la 8,42% la 7,89%. La împrumuturile noi în euro pentru locuințe se constată din nou o scumpire a împrumuturilor: de la 6,07% în 2023 la 7,61% în 2024. Și la nivel DAE, tendința a fost, firesc, aceeași: de la 6,45% la 7,85%.
Cum a fost posibil? Atât la nivelul Uniunii Europene cât și al României, dobânzile de politică monetară au rămas nemișacate, iar perspectivele inflaționiste nesigure de scădere, iar fluxurile de capital investițional și speculativ au fost/sunt încă reticente.
Lichiditatea în creștere de pe piața interbancară ar putea fi una dintre cauze
Totuși, la final de octombrie, început de noiembrie 2023, piața interbancară românească a început să se confrunte cu un surplus de lichiditate. Generat de intrările de fonduri europene și poate chiar ceva capital speculativ atras de diferențialul mare de dobândă din România, 7% dobânda cheie, față de dobânda BCE, de circa 4%, până nu demult. Pe 6 iunie, BCE a redus dobânda la 3,75%.
Chiar dacă lichiditatea pe piața interbancară din România creștea de la lună la lună, BNR nu a putut reduce dobânda deoarece perspectivele inflaționiste erau departe de a fi stinse, iar ciclul de reducere treptată a acesteia nu a intrat încă pe un trend definitiv. Și atunci, BNR a găsit o soluție de mijloc: a atras lichiditatea din piață oferind băncilor dobânda de 6% pentru depozitele constituite la BNR. Astfel, relevantă în piață a devenit dobânda de 6% și nu dobânda de politică monetară de 7%. Condiții în care, băncile au redus foarte ușor și dobânda la creditele în lei.
Cert este că ieftinirea creditelor în lei este valabilă și în cazul creditelor de consum, chiar dacă nivelul dobânzilor la aceste împrumuturi rămâne în continuare peste cel al creditelor de consum în euro. La fel, scumpirea creditelor de nevoi personale rămâne valabilă în cazul celor în euro.
Deocamdată, diferențialul de dobândă dintre creditele în lei pentru locuințe și cele în euro de aceeași natură rămâne de circa 100 de puncte de bază. Astfel, la sfârșitul lunii aprilie 2024, BNR a raportat o medie a dobânzilor la creditele în lei aflate în soldul băncilor de 7,56%, în timp ce media la cele în euro a fost de 7,83%. În cazul creditelor nou acordate, dobânda medie la lei a fost de 6,62% față de 7,61%. În ambele cazuri avem un diferențial de dobândă de circa un punct procentual. Să vedem care va fi efectul reducerii dobânzii BCE cu 0,25%.
Datele prezentate sunt pe baza buletinelor lunare de statistică redactate de BNR și cuprind perioada aprilie 2023 – aprilie 2024, iar dobânzile prezentate în cadrul articolului reprezintă media lunară a dobânzilor practicate de instituțiile de credit pentru toate tipurile de credite pentru gospodăriile populației pe care le acordă: imobiliare, ipotecare, prin programe guvernamentale, cu dobânzi fixe sau dobânzi variabile.