În schimb, topul pe țări arată că, în afară de Bulgaria, toate celelalte țări balcanice din această categorie, inclusiv România, Croația și Grecia, au înregistrat o scădere în clasament.
Declinul României continuă pentru al doilea an consecutiv. România își pierde două locuri, ajungând pe poziția 44 la nivel global, dar își menține poziția 25 în Europa. Iar în Europa de Est, România este încă în top 10, ocupând locul 8.
Țara noastră se situează pe locul 21 la nivel global în ceea ce privește impactul panteonilor asupra ecosistemului. Cu Sibiu în scădere, România are acum 6 orașe în top 1.000 mondial, însă doar Bucureștiul arată o tendință pozitivă.
”În acest climat actual, decizia de a stabili unde să înființezi un ecosistem de startup a devenit mai importantă ca niciodată. Pe măsură ce bula se sparge, iar capitalul se concentrează din ce în ce mai mult în anumite regiuni geografice, startup-urile trebuie să își selecteze strategic locațiile pentru a avea acces la resurse esențiale și oportunități de finanțare. Alegerea ecosistemului potrivit nu se referă doar la găsirea de sprijin financiar, ci și la poziționarea într-o locație care poate susține creșterea în perioade economice și politice instabile. Printre alte considerente, fondatorii și alte părți interesate ar trebui să evalueze cu atenție potențialele ecosisteme, luând în considerare atât beneficiile imediate, cât și stabilitatea pe termen lung, pentru a se asigura că proiectele lor pot supraviețui și prospera în condiții în evoluție”, transmite Eli David Rokah, CEO al StartupBlink.
Potrivit raportului, România oferă antreprenorilor profesioniști talentați și accesibili, precum și acces la piața europeană. Țara se concentrează în principal pe IT și outsourcing, creând hub-uri notabile în București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași.
Cu un scor de opt ori mai mare decât cel al Clujului, București este cel mai dominant oraș pentru startup-uri din România. Bucureștiul își menține poziția 8 în Europa de Est de patru ani consecutiv, dar Sofia reduce constant diferența. Bucureștiul excelează în industria Inteligenței Artificiale, unde se situează pe primul loc în Europa de Est.
Fostul oraș global de top 250 în 2020, Cluj-Napoca a pierdut 40 de poziții anul acesta, ajungând pe locul 390. Cluj-Napoca se clasează pe locul 9, iar Bucureștiul pe locul 2 în industria Dezvoltării Web din Europa de Est, făcând din România singura țară cu două orașe în top 10 din regiune.
”Având în vedere cât de mare este impactul pe care îl poate avea un ecosistem de startup-uri de calitate asupra economiei, o minoritate surprinzător de mică de guverne și municipalități se preocupă și investesc în mod activ în dezvoltarea ecosistemelor lor de startup-uri. Aceștia sunt partenerii evidențiați în raportul nostru; Indiferent de resursele lor, proactivitatea lor eforturile proactive pentru a-și construi ecosistemul local de startup sunt indispensabile. Construirea unui startup este dificilă, iar confruntarea cu un sector public care nu oferă sprijin o face și mai dificilă. Guvernele prezentate în acest raport trimit un mesaj fondatorilor că acele locuri vă susțin”, a mai spus Eli David Rokah.
Urmează la mare distanță Timișoara, Oradea și Iași, care închide Top 5, așa cum reiese din graficul de mai jos:
Datele arată că finanțările acordate startup-urilor din România au crescut treptat, deși sumele nu sunt încă foarte mari. În 2023, acestea s-au ridicat la aproape 200 de milioane de dolari, dar numărul lor a scăzut față de 2022, de la 57 la 42 de tranzacții.
Potrivit sursei citate, peste 200.000 de români sunt deja implicați în sectorul IT, în principal ca angajați, freelanceri și lucrători la distanță pentru companii străine care valorifică talentul local.
”În afara Capitalei, orașul Cluj-Napoca și-a construit un renume, cu dezvoltatori de ecosisteme care înțeleg că drumul către creștere include o mentalitate globală. Orașul s-a poziționat atât ca un Smart City în devenire, cât și ca un cluster IT. Cu povestea de succes remarcabilă a UiPath, primul unicorn al României, țara a demonstrat că poate încuraja spiritul antreprenorial și se poate extinde pe piețele globale”, se arată în raport.
Printre startup-uri notabile din România, raportul evidențiază: UiPath, Elefant.ro, Creatopy, ContactForm, Smart Bill și Questo.
Bulgaria continuă să fie lider în Balcani, mărind diferența de scor total față de cel mai apropiat concurent regional, România. Diferența de scor între Bulgaria și România a crescut de la 9% în 2022 la peste 20% în 2024.
Bulgaria are trei orașe în topul global 1.000, cu încă un oraș clasat în Index – Plovdiv – și toate acestea și-au îmbunătățit pozițiile față de anul trecut. România are șase orașe în top 1.000, dar toate au o tendință de scădere, cu excepția Bucureștiului.
Sofia, primul oraș din Bulgaria, are un scor total de 20 de ori mai mare decât Varna, al doilea clasat, ceea ce semnalează centralizarea ecosistemului de startup-uri în capitală, la fel ca la noi. Sofia urcă cu două poziții și se situează pe locul 117 la nivel global, o urcare de șase poziții în doi ani. Sofia este acum pe locul al doilea în Balcani, depășind Atena.
Potrivit raportului, pentru a crea o narațiune antreprenorială în jurul României, sectoarele public și privat au nevoie de o abordare mai unificată. ”Țara trebuie încă să lucreze la mentalitatea națională pentru a susține un climat care sprijină asumarea riscurilor pe calea antreprenorială, mai degrabă decât externalizarea serviciilor către alte țări”, spun autorii raportului.
Aceștia notează însă că, progresul este, totuși, în curs: ROStartup, o inițiativă comună public-privată, a dezvoltat Cartea Albă a Ecosistemului de Startup-uri din România pentru a evidenția provocările și oportunitățile din ecosistem. Semne încurajatoare vin și din partea ecosistemelor de startup-uri mai tinere, cum ar fi Oradea, unde startup-urile tech se reunesc sub inițiativa MakeITOradea. ”Cu o conectivitate excelentă la internet, un număr sănătos de acceleratoare și incubatoare și o rețea de antreprenori determinați să se facă remarcați, suntem optimiști că ecosistemele de startup-uri din România vor atinge în curând noi repere”.
”Deși strategiile publice sunt orientate spre crearea a cinci unicorni până în 2025, rămâne de văzut dacă țara va reuși să atingă acest obiectiv ambițios în fața unui mediu de finanțare dificil. Contribuind la acest obiectiv, inițiativele sectorului public, cum ar fi Start-Up Nation și Startup Plus, promovează antreprenoriatul și sprijină startup-urile, însă pot fi făcute mai multe în ceea ce privește implicarea sectorului public în crearea unui cadru legislativ favorabil investițiilor și promovarea ecosistemului de startup-uri la nivel global. O creștere a educației antreprenoriale prin intermediul școlilor secundare și a programelor de antreprenoriat ar fi, de asemenea, binevenită. Finanțarea pre-seed rămâne o provocare, dar guvernul investește fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a sprijini fondurile de capital privat din întregul ecosistem. În plus, FIX Cluj, cel mai mare program de incubare din România, oferă finanțare de până la 50.000 de euro pentru tinerii antreprenori”, se mai arată în raport.