Lupu, Holstein RO: Ar trebui să se oprească modul în care sume importante pleacă la ferme ce nu produc lapte şi nu au minimum de performanţă

Potrivit acestuia, România consumă lapte şi produse lactate în cantitate de aproximativ 3,5 milioane de tone, însă produce, conform Institutului Naţional de Statistică (INS), în jur de 1,2 milioane tone, rezultând un deficit foarte mare comparativ cu Europa Centrală şi de Est, unde asigurarea autoconsumului se face în proporţii de 116-117%.

„Dacă vorbim de producţia de lapte, lucrurile sunt foarte clare. Suntem pe o piaţă în care jucători importanţi din zona Oceaniei, şi mă refer aici în primul rând la acel grup mare, la acea cooperativă colos din zona Oceaniei – Fonterra – activează deja de peste 10 ani pe piaţa din România. Tranzacţionează cantităţi importante de lapte praf pe pieţele de capital din Europa. Suntem în momentul de faţă într-un punct în care vorbeam de potenţial. Da, avem potenţial. În momentul de faţă ne asigurăm autoconsumul doar într-o proporţie de 35%. Sunt foarte multe discuţii legate de modul în care se face această evaluare. Lucrurile, din punctul nostru de vedere, sunt foarte simple. Nu vorbim de lapte materie primă, ci vorbim de consumul de la raft. În momentul de faţă, consumăm lapte şi produse lactate, produse lactate convertite în lapte la aproximativ 3,5 milioane de tone, iar noi producem, conform INS, pentru că nu avem în momentul de faţă o altă estimare mai fidelă, să spun aşa, undeva în jur de 1,2 milioane tone. Aşadar, avem un deficit foarte mare comparativ cu tot ceea ce se întâmplă în Europa Centrală şi de Est, acolo unde asigurarea autoconsumului se face în proporţii de 116-117%, însă avem nişte ţări campioane, cum este Ungaria, cum este Polonia, Cehia. Sunt ţări din care vin cantităţi importante de lapte şi produse lactate, care, din perspectiva noastră, nu pot fi decât nişte exemple”, a afirmat Lupu.

Declaraţiile au fost făcute cu prilejul unei vizite la ferma de vaci Panifcom de la Vlădeni, judeţul Iaşi, una dintre cele mai progresive ferme de vaci din ţară, lucru confirmat de numărul mare de animale cu o excelentă valoare genetică. Vacile fermei Panifcom fac parte dintr-un amplu program de testare genomică derulat cu sprijinul laboratorului Neogen din Scoţia şi a Agenţiei CDCB din Statele Unite

Lupu a atras atenţia că în primul rând depinde doar de România cum reuşeşte să se poziţioneze în această piaţă, de investiţiile pe care fermierii pot să le facă şi de modul lor de organizare, în condiţiile în care exportăm 26-27% din porumbul Uniunii Europene, însă producem doar 0,7% din laptele UE.

„Degeaba ani la rând am fost în postura în care ne-am lamentat, am început să discutăm pe o poziţie de forţă în relaţia cu Ministerul Agriculturii, însă ne-am dat seama că principalele modalităţi de a supravieţui pe această piaţă extrem de dinamică, extrem de volatilă, extrem de exigentă, în ultimă instanţă ţine de noi şi de modul în care fermierii reuşesc să facă investiţii şi să se poziţioneze în această piaţă. Vorbim de fermieri maghiari care sunt foarte bine organizaţi, care au, aşa cum este o IPA în cazul altor sectoare din agricultură. Din păcate, în zona laptelui, o astfel de organizaţie noi nu avem. Omologii noştri din Ungaria vin cu o simplă replică – şi vă rog să-mi acceptaţi modul de exprimare – se roagă în permanenţă la Dumnezeu ca fermierii români să nu se trezească. Este în primul rând problema noastră cum reuşim să ne poziţionăm în această piaţă, iar atât timp cât vorbim de 35% asigurarea autoconsumului, lucrurile sunt foarte clare. Exportăm, suntem în topul exportatorilor de porumb, producem 26-27% din porumbul Uniunii Europene şi producem doar 0,7% din laptele Uniunii Europene”, a spus şeful Holstein RO.

Întrebat de AGERPRES ce ar trebui să facă fermierii în această situaţie şi ce le transmite, Ionuţ Lupu a răspuns: „Sunt reprezentantul fermierilor şi eu sunt în relaţia cu Ministerul Agriculturii de mai bine de 10 ani. Dacă până acum eram în punctul în care solicitam Ministerului Agriculturii să ne pună în condiţii de egalitate cu toate celelalte ţări şi toţi ceilalţi fermieri din ţările învecinate, în momentul de faţă spunem următorul lucru: din punctul nostru de vedere, bugetul pe care îl alocă România, dar şi contribuabilul european pentru producţia de lapte este unul mare. Depinde doar de noi şi de curajul reprezentanţilor Ministerului Agriculturii de a direcţiona acei bani către fermele care produc cu adevărat lapte”.

„Introducerea unor scheme de ajutor de stat, cum este porumbul siloz, cum este bunăstarea la vaca de lapte, sunt argumente clare asupra faptului că reprezentanţii Ministerului Agriculturii, indiferent de cine a fost ministru la un anumit moment sau altul, au înţeles că este o prioritate să venim cu un plus pentru acei fermieri care fac cu adevărat performanţă şi care pot să argumenteze prin acoperirea unor costuri primirea unor bani. Ar trebui să se oprească acel mod în care sume importante pleacă înspre ferme care nu produc lapte şi care nu ating un minim de performanţă. Regândirea modului în care ajutorul naţional tranzitoriu pe schema de lapte a fost făcut în acest an, în 2024, pentru anul 2023 şi o actualizare în acest sens a cantităţii de lapte comercializate de fiecare fermier în parte nu poate decât să ne bucure. Vorbim în momentul de faţă de o subvenţie pe litrul de lapte de 0,125 de lei, comparativ cu 0,25 de lei cât primeşte un fermier maghiar. Mai sunt lucruri de ajustat, mai sunt lucruri pe care trebuie să le facem. Însă, repet, să cerem mai mulţi bani nu cred că este sănătos, ci să solicităm ministerului o mai bună gândire şi o redistribuire mai corectă şi mai importantă, mai focusată către performanţă”, a adăugat el.

Panifcom este un model de business sustenabil în Moldova, un ecosistem omogen cu patru ramuri de activitate, interconectate, dar independente – cultivarea cerealelor, zootehnie, morărit şi panificaţie. În 2024, Panifcom, cel mai important producător de panificaţie din Moldova, împlineşte 100 de ani de existenţă.