Risipa alimentară reprezintă o provocare la nivelul Europei, mai ales că la nivel global aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale arăta recent că 49% din risipa alimentară se realizează la nivelul gospodăriilor individuale ale populației; sectorul industriei alimentare generează 37% din risipă; alimentația publică – 5%, iar sectorul agricol – 2%. Acționara Fabricii de Zahăr Luduș a subliniat că “risipa alimentară este o problematică care mă preocupă în mod direct, atât din calitatea mea de părințe, cât și ca antreprenor, mai ales că fiecare dintre noi are un rol important în reducerea risipei alimentare”, iar măsurile nu mai pot fi amânate. “Consider că sunt foarte multe cauze care generează risipa alimentară, însă voi enumera doar câteva dintre acestea, lucruri mici pe care le poate lua în considerate oricare dintre noi:
Producția de alimente are efecte directe asupra naturii, mai alea că industria alimentară generează peste 30% din totalul deșeurilor alimentare, cu un impact direct asupra mediului. Românii alocă astăzi un procent ridicat din veniturile lunare pentru mâncare, însă, în același timp, peste o treime dintre aceste alimente ajung să fie aruncate la coș.
“Un stil de viață sănătos implică consumul moderat de carbohidrați, zahăr și grăsimi”, a declarat Mihaela Neagu, punând accent pe faptul că părinții trebuie să le ofere copiilor o alimentație echilibrată, mai ales să suntem europenii care consumă cele mai multe produse de panificație, 200 de kilograme anual, de paisprezece ori mai mult decât britanicii, de exemplu.
Prevenția este extrem de importantă și ține de fiecare dintre noi să facă câteva acțiuni extrem de simple pe care Mihaela Neagu le recomandă:
putem face o listă de cumpărături înainte de a pleca la supermarket, după ce identificăm corect tot ce este de fapt necesar. Cu siguranță vom avea o listă mai scurtă și, conștientizând impactul asupra sănătății, putem opta pentru alimente cu mai puțini aditivi
putem cumpăra mai multe produse românești (legume, fructe, brânzeturi etc), pentru a diminua risipa alimentară din întreg lanțul de producție și distribuție
* produsele de bază care au un termen mai mare de expirare, recomand să fie depozitate în locuri răcoroase pentru a fi păstrate corespunzător indicațiilor de pe ambalaj.
“Să nu uităm că alimentele sunt ambalate în caserole, pungi sau cutii, care contribuie de asemenea la generarea unei cantități mari de deșeuri”, a mai adăugat Mihaela Neagu, acționara Fabricii de Zahăr Luduș.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclarea deşeurilor de ambalaje, procentul scăzând în 2020 la 39%. Plasticul este cea mai mare provocare, dar probleme sunt cu toate tipurile de deşeuri de ambalaje, dacă populaţia nu va avea un cadru propice prin care colectarea selectivă să nu mai fie considerată un efort, mai ales că un comportament eco-responsabil, conștientizarea și educarea sunt aspecte esențiale pentru autoritățile din domeniu.
În prezent, datele disponibile atestă că România are o rată de reciclare de 13.7% a deșeurilor municipale, cu 41.3% mai puțin decât ținta stabilită pentru anul 2025 și o rată de reciclare de 57.9% a deșeurilor de ambalaje, cu 7.1% mai puțin decât ținta stabilită pentru 2025.