Totodată, presiunile semnificative ale preţurilor şi costurilor au crescut, iar acţiunea politică a fost slabă, se arată într-un raport al Executivului comunitar.
Deficitul de cont curent s-a îmbunătăţit într-o anumită măsură în 2023, în principal în urma consumului privat mai slab şi a avansului comerţului, dar rămâne în mod clar la un nivel ridicat şi nu se estimează o îmbunătăţire în 2024 şi în 2025. Soldul net al investiţiilor străine ca pondere în PIB nu se îmbunătăţeşte, în pofida creşterii PIB-ului nominal, iar menţinerea unor niveluri ridicate ale deficitului de cont curent riscă să îl conducă în teritoriul negativ. Inflaţia generală a scăzut, dar inflaţia de bază rămâne extrem de ridicată, doar marginal mai redusă faţă de valoarea de vârf înregistrată recent şi mai ridicată decât în urmă cu un an, apreciază Comisia Europeană.
Dinamica salariilor şi a costului muncii s-a accelerat în 2023 şi a continuat să fie puternică în 2024, reflectând parţial majorarea semnificativă a salariului minim şi a salariilor în sectorul public, pe fondul înăspririi pieţei forţei de muncă. Acest lucru a avut ca rezultat temeri privind competitivitatea costurilor, în timp ce competitivitatea care nu e legată de costuri continuă să fie afectată de blocaje structurale. Toţi aceşti factori se adaugă îngrijorărilor cu privire la fortificarea pierderilor de competitivitate şi a întârzierilor în îmbunătăţirea necesară a balanţei comerciale. Situaţia fiscală, care este un factor principal al deficitului de cont curent ridicat, s-a deteriorat în ultimul an, se arată în raport.
Deficitul fiscal mare ar urma să se adâncească în 2024 şi în 2025. Ponderea datoriei guvernamentale ca procent din PIB a urcat în pofida creşterii ridicate a PIB-ului nominal, rămâne moderată la 53%, dar o mare pondere din ea este denominată în valută. Persistenţa deficitelor guvernamentale ridicate ar putea majora datoria externă şi ar face România mai dependentă de sursele de finanţare externă, lăsând ţara vulnerabilă la modificarea încrederii investitorilor şi la şocurile externe, avertizează Comisia Europeană.
Instituţia consideră că: „Răspunsul politic la rezolvarea vulnerabilităţilor identificate a fost slab. O cale credibilă de consolidare fiscală este cheia pentru reducerea riscurilor la adresa stabilităţii economiei. Aceasta necesită respectarea recomandărilor conform procedurii de deficit excesiv şi implementarea deplină a reformelor fiscal-structurale, inclusiv pe cele menite să majoreze structural veniturile guvernamentale, şi un control mult mai strict al cheltuielilor decât în ultimii ani. Implementarea reformelor şi investiţiile vor îmbunătăţi de asemenea competitivitatea”.