România are un plan destul de vechi de extindere și modernizare a rețelelor de gaze naturale, care, în contextul tranziției energetice, trebuie să fie pregătite să acomodeze și așa numitele “gaze verzi”, în condițiile în care doar 35% din gospodăriile din țară sunt racordate la rețea.
Statul român a avut la dispoziție și fonduri europene în acest sens, și aici vorbim despre “Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027”, derulat prin Ministerul Fondurilor Europene (MIPE). Acolo există “Acțiunea 4.6 – Conversia, modernizarea și extinderea rețelelor de transport și distribuție a gazelor pentru adăugarea în sistem a gazelor din surse regenerabile și a gazelor cu emisii reduse de carbon”.
Luna trecută însă, MIPE a decis modificarea PDD, în sensul realocării unor sume, iar finanțarea care trebuia să meargă spre extinderea și modernizarea rețelelor de gaze a fost realocată spre alte proiecte: biodiversitate, eficiență energetică și rețelele de apă și canalizare.
“(…) Ținând cont de faptul că la acest moment nu există o politică bine definită cu privire la posibilitatea de preluare a hidrogenului în rețelele de gaze naturale, se propune renunțarea la măsurile prevăzute în cadrul PDD pentru finanțarea acestui sector, alocarea totală aferentă acțiunii inițiale 4.6, de 380,54 mil euro (din care contribuția UE de 323,46 mil euro FC), devenind disponibilă pentru finanțarea de măsuri în cadrul PDD cu contribuție la obiectivele de climă și mediu”, se arată în nota de modificare a PDD.
Iată cum se împart banii, potrivit aceluiași document:
“În acest sens, se propune utilizarea alocării inițiale din cadrul acțiunii 4.6 după cum urmează:
Am întrebat operatorii care este impactul acestei decizii, în condițiile în care, dacă banii pentru eztinderea și modernizarea rețelei de gaze se va face din fondurile operatorilor de distribuție și nu din fonduri europene, acest lucru va fi plătit de toți consumatorii racordați la rețea, prin tariful de distribuție.
Iată ce ne-a transmis Dana Daraban, director general al federației ACUE, care reprezintă companiile de distribuție și furnizare a gazelor și energiei electrice.
“Pentru anii următori, perspectiva este mai puțin optimistă. Îngrijorarea reală o reprezintă perspectiva sectorului de distribuție gaze naturale, care, în acest moment, nu mai beneficiază de acces la finanțare nerambursabilă.
Ultima decizie a MIPE a fost, în mod surprinzător, de realocare a fondurilor disponibile prin Programul de Dezvoltare Durabilă 2021-2027.
Fondurile europene sunt de mare ajutor, pentru că diminuează din presiunea pe tariful de distribuție plătit de consumatori. Vorbim de transformarea și pregătirea a peste 50.000 km de rețea de gaze naturale pe care operatorii trebuie să le pregătească pentru a putea distribui gaze din surse regenerabile, în linie cu obiectivele climatice asumate de România.
Sumele necesare acestui proces sunt importante. În lipsa fondurilor europene, vor trebui mobilizate resurse private suplimentare și se va pune, la modul real de data aceasta, problema de suportabilitate a prețului facturii la gaze naturale în următorii ani. Și, să nu uităm că mai avem un factor care va influența prețul final pentru gazele naturale – taxonomia.
Membrii ACUE vor continua demersurile cu autoritățile relevante pentru a se asigura un mix de finanțare optim pentru dezvoltarea rețelelor inteligente de gaze naturale”.
Amintim că, din 2027, România va fi cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, odată cu debutul extracției din perimetrul offshore Neptun Deep, care are rezerve de 100 de miliarde de metri cubi, echivalentul întregului consum național pe nouă ani.
De altfel, extinderea și modernizarea rețelelor de gaze ocupă spații ample și în strategia energetică a României, proaspăt lansată în dezbatere publică. Iată doar dpuă paragrafe:
“Lungimea rețelei de distribuție a gazelor naturale va crește semnificativ, permițând racordarea unui număr mare de gospodării și întreprinderi noi la sistemul de gaze. Această expansiune nu doar că va îmbunătăți accesul la gaze naturale, dar va sprijini și tranziția către opțiuni de încălzire mai curate, contribuind la eforturile naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Pe lângă extinderea rețelei, se acordă o atenție deosebită și modernizării infrastructurii existente. Actualizările tehnologice și implementarea sistemelor avansate de monitorizare și control vor crește eficiența și siguranța distribuției de gaze naturale, minimizând pierderile și optimizând livrarea acestei resurse vitale”
“Pentru asigurarea preluării volumelor viitoare de hidrogen din rețeaua de transport cât și a celor injectate direct în rețelele de distribuție, acestea din urmă trebuie dezvoltate și reconvertite în acest sens. Astfel, pentru atingerea dezideratului de a utiliza infrastructura de gaze naturale pentru transportul și distribuția hidrogenului în amestec cu gaze naturale / hidrogen 100%, este necesară pregătirea anticipativă a dezvoltării de rețele la standardul hydrogen-ready, dată fiind durata de utilizare a acestora (spre exemplu conductele de polietilenă au o durată de utilizare de cel puțin 50 de ani)”.