Polonia și România au cele mai mari rezerve de aur din fostul bloc comunist. România este pe locul 39 în lume, cu 5,45 grame de aur pe cap de locuitor

Prețul aurului a cunoscut o creștere impresionantă de la începutul anului, de la aproximativ 2.020 de dolari pe uncie în luna februarie, până la aproape 2.430 de dolari pe 21 mai. De atunci, prețul a trecut printr-o corecție, însă, în ultima lună s-a stabilizat în jurul valorii de 2.300 de dolari pe uncie troy.

Potrivit celor mai recente date ale Consiliului Mondial al Aurului pentru primul trimestru al acestui an, cererea globală de aur, inclusiv achizițiile extra-bursiere (OTC), este de 1.238 de tone. Aceasta marchează o creștere de 3% de la an la an și este cel mai puternic prim trimestru pentru cererea globală de metal galben din 2016 încoace. Principalul factor este reprezentat de achizițiile consumatorilor de aur de investiții sub formă de lingouri și monede, care au crescut cu 3% de la an la an în T1 2024. În același timp, achizițiile băncilor centrale au crescut cu 1%.

„Motivele acestei creșteri semnificative din ultimele luni se regăsesc în mod logic în dinamica globală a cererii de aur pentru investiții, atât la nivel instituțional, din partea băncilor centrale, în scopul acumulării de rezerve, cât și la nivelul consumatorilor, din partea persoanelor fizice, în scopul economisirii”, spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România.

Cu cât au crescut rezervele de aur ale României în această perioadă?

Rezervele de aur ale Băncii Naționale a României sunt de 103,6 tone, ceea ce clasează țara noastră pe locul 39 în lume. Dintre toate țările fostului bloc comunist din Europa, România are a doua cea mai mare rezervă de aur, după Polonia. „Atunci când comparăm rezervele de aur ale României, trebuie să ajustăm valorile în funcție de mărimea populației. Per cap de locuitor, România are aproximativ 5,45 de grame de aur. Polonia, în schimb, are 9,75 de grame de aur. Așadar, chiar dacă rezervele nete de aur ale Poloniei sunt de aproape două ori și jumătate mai mari decât ale României, pe cap de locuitor, diferența este de 1,8 ori. Ultima schimbare în rezervele de aur ale României au avut loc în octombrie 2007, când BNR a vândut o tonă de aur”, adaugă Victor Dima.

Consiliul Mondial al Aurului nu dispune de date specifice privind cererea de aur din partea consumatorilor în România. Țara face parte din categoria „alte țări europene”, categorie care exclude piețele principale de aur precum Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Elveția și Austria. În această categorie, care include și România, cererea generală a consumatorilor de aur de investiții este de numai 24,2 tone în 2023, scăzând semnificativ de la 41,9 tone în 2022. În general, deși datele specifice lipsesc, piața de consum pentru aurul de investiții din România este încă la început.

Polonia, cel mai mare cumpărător de aur al Europei

Banca centrală a Poloniei ocupă locul al doilea în ceea ce privește achizițiile de aur în 2023, după China și înaintea Indiei. Astfel, este banca centrală cu cele mai consistente achiziții de aur din Europa. La sfârșitul anului trecut, rezervele sale de aur erau cu 130 de tone mai mari decât la sfârșitul anului 2022, ajungând la 359 de tone, echivalentul unei creșteri de 56,9%. Ponderea lor în totalul rezervelor băncilor centrale este de 12%.

Președintele Băncii Poloniei a anunțat în octombrie anul trecut că intenționează să crească această cotă la 20% până în 2025. În T1 2024, ritmul achizițiilor Băncii Poloniei a încetinit la doar 1,19 tone, ceea ce o clasează pe locul 10 în termeni de achiziții, însă este de așteptat ca acest ritm să accelereze în viitorul apropiat.

China, India și Turcia sunt principalii cumpărători de aur la începutul anului 2024

India, China și Turcia au fost principalii cumpărători de aur dintre băncile centrale în ultimii ani. Banca Populară a Chinei și-a majorat rezervele de aur cu 27,06 tone în T1 2024, ajungând la un total de 2.262,4 tone la sfârșitul trimestrului. Acest lucru vine după un nivel remarcabil de achiziții în anul precedent. În 2023, rezervele de aur ale Chinei au crescut cu 11,2%, în timp ce cu un an în urmă creșterea a fost mult mai mică, de 3,2%. Astfel, 2023 marchează cea mai mare creștere a rezervelor de aur ale Chinei, cel puțin din 1977 (cel mai timpuriu an pentru care sunt disponibile date) până acum. Datele pentru primul trimestru al anului 2024 arată că tendința ascendentă a rezervelor de aur ale Chinei continuă. Actualmente, China este a șasea națiune din lume în materie de rezerve de aur deținute.

În ceea ce privește cererea consumatorilor de aur pentru investiții, China (cu excepția Hong Kong-ului) ocupă primul loc. În T1 2024, achizițiile de aur de consum ale Chinei au atins 308,8 tone, în creștere de la 245,9 tone în trimestrul anterior.

Cu toate acestea, primul loc la acest capitol este ocupat de Turcia, a cărei bancă centrală și-a majorat rezervele cu 30,12 tone, fiind acum de 570,3 tone. Aceasta este a treia creștere trimestrială consecutivă a rezervelor de aur ale Turciei. În 2023, dinamica rezervelor de aur ale țării este mixtă. După o scădere semnificativă în al doilea trimestru cu aproape 130 de tone, Turcia a început să cumpere, și acum rezervele sale de aur au revenit aproape la același nivel ca la începutul anului trecut.

În termeni de achiziții private, Turcia s-a clasat pe locul al treilea, cu 55,7 tone de achiziții în T1 2024, comparativ cu 40,5 tone în T4 2023. India a fost al treilea cel mai mare contribuitor la creșterea rezervelor de aur în primul trimestru din 2024, cu o creștere de 18,5 tone, până la un total de 822,1 tone. Aceasta este cea mai mare creștere a rezervelor de aur ale Indiei într-un singur trimestru începând cu T3 2021. India s-a clasat pe locul al doilea, cu 136,6 tone de achiziții private în T1 2024, în ușoară creștere față de primul trimestru din 2023, când cererea de consum a atins 126,3 tone.