Ionuț Albu, CEO și fondator Art Games: AI ar putea sprijini dezvoltarea economică și socială a României. Este necesară o schimbare de mentalitate la nivelul administrației publice

Autoritățile trebuie să fie deschise la adoptarea soluțiilor tehnologice avansate și să colaboreze cu sectorul privat pentru proiecte inovatoare, inteligența artificială având capacitatea de a sprijini dezvoltarea economică și socială a României, este de părere antreprenorul Ionuț Albu, CEO și fondator Art Games, parte a holdingului care deține casa de licitații de artă Artmark.
Lidia Neagu - Dum, 07 iul. 2024, 21:28
Ionuț Albu, CEO și fondator Art Games: AI ar putea sprijini dezvoltarea economică și socială a României. Este necesară o schimbare de mentalitate la nivelul administrației publice

”AI ar putea sprijini dezvoltarea economică și socială a României, și, în plus, ar oferi și oportunități extraordinare pentru inovație și progres tehnologic în diverse domenii, făcând viața cetățenilor mai bună și mai sustenabilă”, a spus Ionuț Albu, într-un interviu pentru Economică.net.

Compania Art Games, parte din grupul Artmark, activ în domeniul licitaţiilor de artă, şi-a propus să ajungă anul acesta la afaceri de 1 milion de euro, o creștere de circa 43% comparativ cu 2023, când a înregistrat o cifră de afaceri de 700.000 de euro. Compania şi-a început activitatea cu soluţii de digitalizare în domeniul artei şi a continuat apoi să se extindă cu precădere în zona financiar-bancară, dar și pharma și are în vedere expansiunea în regiune, dar și în Asia.

Albu a identificat mai multe aplicații în care inteligența artificială poate transforma modul în care românii trăiesc și lucrează.

”AI ar trebui privit ca un instrument care ne ajută să fim mai eficienți și să inovăm, de aceea rolul lui este important în orice domeniu, de la artă, piața de capital, HR, IT, la sănătate, transporturi și agricultură. Bineînțeles, mai este până atunci, dar ne permitem să gândim în viitor”, spune acesta.

De exemplu, în sănătate, AI poate ajuta medicii la diagnosticare prin utilizarea algoritmilor avansați pentru analiza datelor medicale și imagistică.

Un alt domeniu ar fi în educație, unde AI ar putea fi folosit pentru a crea platforme de învățare adaptivă, care să răspundă nevoilor individuale ale elevilor și studenților, oferindu-le cursuri personalizate și suport educațional bazat pe analiza comportamentului lor de învățare, potrivit antreprenorului. ”De asemenea, AI poate automatiza sarcinile administrative, permițând profesorilor să se concentreze mai mult pe activitățile pedagogice.

Digitalizarea aparatului de stat poate fi accelerată cu ajutorul AI, care poate optimiza procesele birocratice, îmbunătățind interacțiunea cetățenilor cu instituțiile publice și reducând timpul de așteptare pentru diverse servicii. Aceasta ar putea include utilizarea chatbot-urilor pentru asistență și automatizarea proceselor de back-office.

În protecția mediului, AI poate juca un rol crucial în monitorizarea calității aerului și apei, gestionarea deșeurilor și optimizarea consumului de energie. Algoritmii de machine learning pot analiza datele din senzori și rețele inteligente pentru a reduce emisiile de carbon și a promova utilizarea resurselor regenerabile.

AI poate, de asemenea, sprijini inițiativele menite să îmbunătățească viața cetățenilor. De exemplu, AI poate fi utilizat pentru a analiza și adresa problemele sociale, cum ar fi accesul la servicii publice esențiale, asigurând că toți cetățenii beneficiază de o viață mai bună și mai echitabilă. AI poate ajuta la crearea unor orașe inteligente, cu transport public eficient și sisteme de management al traficului care reduc congestionările și poluarea”, explică Albu.

Reprezentantul companiei de software a remarcat că România face progrese semnificative, mai ales în ultimii patru ani, dar nu a ajuns la nivelul statelor dezvoltate din Europa, Asia, America.

Potrivit acestuia, principalele provocări ale transformării digitale în România sunt rezistența la schimbare (a autorităților, a companiilor și angajaților acestora), lipsa educației digitale, lipsa unei infrastructuri informatice updatate care să permită implementarea de proiecte digitale avansate.

El este de părere că în viitorul apropiat se va observa o diferenţă majoră între companiile care vor integra şi folosi tehnologia de inteligenţă artificială şi cele care nu o vor face.

”Frica de AI – trebuie să înțelegem că AI este noul motor de creștere și nu este aici nici să ne fure joburile, ci este aici să ne ajute să ne facem treaba mai bine, mai rapid.

Părerea mea este că în următorii cinci ani, companiile de pe piața românească vor fi separate în două categorii: cele care au adoptat inteligența artificială și și-au digitalizat procesele și cele care nu au făcut-o. Atunci se va observa clar o diferență de performanță între cele două, care se va traduce în câștiguri mai mari, parteneriate mai multe, servicii inovatoare și putere mai mare pe piață pentru companiile digitalizate”, a mai declarat Ionuț Albu.

Digitalizarea ar trebui să fie un instrument incluziv, menit să faciliteze viața cetățenilor. Totuși, în România, riscă să devină o iluzie costisitoare, inaccesibilă majorității populației dacă luăm în considerare că ne clasăm pe ultimul loc în clasamentului Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI), cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE.

Întrebat, ce măsuri concrete ar trebui să ia autoritățile publice pentru a avansa digitalizarea business-urilor, în special a IMM-urilor, și a reduce decalajul față de restul Europei, Ionuț Albu precizează că pentru a reduce decalajul digital și a avansa în clasamentele DESI, România ar trebui să prioritizeze educația digitală, simplificarea reglementărilor și o mai mare deschidere a statului către tehnologie.

”Este cel mai important să investim în educație și formare digitală pentru toate categoriile de vârstă, astfel încât cetățenii să fie pregătiți să adopte noile tehnologii. Simplificarea și digitalizarea procedurilor administrative sunt esențiale pentru a reduce birocrația și a facilita interacțiunea companiilor și cetățenilor cu statul.

România are un potențial enorm, cu o industrie IT robustă și talentată, recunoscută la nivel internațional. Este păcat ca o țară cu astfel de resurse să fie atât de jos în clasamentele digitale. Pentru a valorifica acest potențial, autoritățile trebuie să fie deschise la adoptarea soluțiilor tehnologice avansate și să colaboreze strâns cu sectorul privat pentru a implementa proiecte inovatoare. Aceasta include crearea unui cadru legislativ mai predictibil și favorabil inovației, care să încurajeze investițiile și dezvoltarea tehnologică”, consideră fondatorul Arte Games.

Acesta a mai precizat că sprijinirea IMM-urilor în integrarea tehnologiilor digitale prin programe de finanțare, mentorat și consiliere va fi vitală pentru creșterea competitivității acestora. De asemenea, autoritățile ar trebui să promoveze avantajele digitalizării prin campanii de conștientizare care să stimuleze interesul și implicarea activă a tuturor părților.

”Este necesară o schimbare de mentalitate la nivelul administrației publice, care să fie mult mai deschisă către adoptarea și integrarea tehnologiilor moderne în toate aspectele guvernării. Aceasta va duce la o mai mare eficiență și transparență în servicii, oferind cetățenilor o experiență mai bună și mai accesibilă.

Prin astfel de măsuri, România poate crea un mediu propice pentru dezvoltare economică și socială, asigurând un viitor digitalizat și competitiv pentru toți cetățenii. Este timpul să valorificăm pe deplin potențialul nostru tehnologic și să devenim un lider în inovație și digitalizare”, conchide antreprenorul.

Te-ar mai putea interesa și
Mediul de afaceri face apel la menținerea României pe traiectoria pro-europeană și trans-atlantică
Mediul de afaceri face apel la menținerea României pe traiectoria pro-europeană și trans-atlantică
Mai multe organizații patronale au transmis astăzi un apel, cu titlul "România, sens unic spre viitor, via UE, NATO și OCDE", în care cer mediului politic menținerea țării noastre pe......
Volodimir Zelenski a aprobat bugetul Ucrainei pentru anul 2025, din care cheltuielile pentru apărare reprezintă 60%
Volodimir Zelenski a aprobat bugetul Ucrainei pentru anul 2025, din care cheltuielile pentru apărare reprezintă 60%
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat joi legea bugetului naţional pentru 2025, din care puţin peste 50 de ...
Bulgaria se alătură Acordului multilateral referitor la schimbul automat de informaţii cu privire la cadrul de raportare al criptoactivelor
Bulgaria se alătură Acordului multilateral referitor la schimbul automat de informaţii cu privire la cadrul de raportare ...
Cu prilejul celei de a 17-a reuniuni plenare a forumului global al OCDE cu privire la transparenţă şi schimb de informaţii ...
“O familie medie din România are 3-4 abonamente la servicii de streaming, dar nu vrem să simțim prețul energiei electrice” – Corneliu Bodea
“O familie medie din România are 3-4 abonamente la servicii de streaming, dar nu vrem să simțim prețul energiei electrice” ...
Corneliu Bodea, fondatorul grupului Adrem și președintele Centrului Român al Energiei (CRE), spune că ar trebui ca clienții ...