Sistemul RO e-Transport ar trebui eliminat pentru că încalcă reglementările Uniunii Europene, consideră compania de consulatnață și audit TPA România

Alexandru Pop, Tax Manager în cadrul companiei, a afirmat că acest sistem este în contradicţie clară cu tratatele, directivele şi regulamentele Uniunii Europene, precum şi cu principiul proporţionalităţii, în condiţiile în care, în România există deja măsuri alternative pentru combaterea fraudei fiscale în comerţul internaţional, relatează Agerpres.

Experţii companiei de consultanţă au elaborat şi trimis spre analiză autorităţilor europene documentul „Sistemul RO e-Transport în contextul reglementărilor UE şi internaţionale”, care analizează incompatibilitatea sistemului RO e-Transport cu tratatele, directivele şi regulamentele Uniunii Europene. Documentul detaliază efectele negative asupra companiilor şi mediului de afaceri din România şi oferă recomandări concrete pentru îmbunătăţirea situaţiei.

„Sistemul RO e-Transport este privit ca un mecanism destinat combaterii fraudei şi reducerii decalajului de TVA. Unul dintre principalele obiective ale sistemului RO e-Transport, conform OUG nr. 41/2022 („OUG nr. 41/2022″), este îmbunătăţirea colectării impozitelor la buget, în special a TVA. Dar acesta încalcă sau este incompatibil cu principiile internaţionale care stau la fundamentul pieţei unice a UE: proporţionalitatea, libera circulaţie a mărfurilor în cadrul UE, eliminarea controalelor şi verificărilor la frontierele statelor membre ale UE potrivit Codului Frontierelor Schengen. În plus, avem exemplul Ungariei care, în 2017, a fost supusă unei proceduri de infringement pentru un sistem de raportare similar cu cel implementat de RO e-Transport în România. Chiar dacă sistemul maghiar era mai simplu decât cel românesc, Comisia Europeană a concluzionat că normele contravin principiilor de neutralitate şi de proporţionalitate şi libertăţii de a desfăşura afaceri – libertate garantată de Carta Drepturilor Fundamentale a UE”, a explicat Sorana Cernea (foto), Managing Partner al TPA România, într-un comunicat.

Sistemul RO e-Transport, alături de RO e-Factura şi SAF-T, face parte din eforturile de digitalizare accelerate ale administraţiei fiscale, susţinute pentru combaterea evaziunii fiscale. Scopul iniţial al OUG nr. 41/2022 a fost acela de a se concentra exclusiv asupra mărfurilor cu risc fiscal ridicat. Cu toate acestea, ordonanţa a extins obligaţiile utilizatorilor sistemului RO e-Transport şi asupra mărfurilor care nu sunt considerate cu risc fiscal ridicat. Neconformitatea înregistrării acestor bunuri poate atrage sancţiuni în cuantum între 20.000 şi 100.000 de lei pentru persoanele juridice, precum şi confiscarea contravalorii bunurilor neraportate.

Experţii TPA România constată că practica recentă a firmelor demonstrează clar că procedura de conformare reprezintă o povară administrativă semnificativă. În mod evident, aceasta necesită resurse umane şi tehnice considerabile pentru a monitoriza şi declara în timp util datele necesare în sistem. Acest proces implică costuri ridicate şi ajustări ale infrastructurii IT pentru companiile mai mari, necesare pentru a respecta obligaţiile de raportare. În plus, unele situaţii implică necesitatea disponibilităţii resurselor 24 de ore din 24 pentru a face modificări sau a obţine coduri UIT, având în vedere imprevizibilitatea timpilor de aşteptare la frontiere sau schimbările din motive obiective ale vehiculelor de transport, care pot interveni în afara programului normal de lucru.

Consultanţii au constatat că legislaţia şi ghidurile disponibile sunt neclare şi incomplete, nefiind adaptate pentru a acoperi numeroasele situaţii întâlnite frecvent în practică. În plus, companiile se confruntă cu provocări specifice în cazul achiziţiilor intracomunitare efectuate prin Incoterms, precum DDP/DAP, unde furnizorii străini sunt responsabili pentru transport, lăsând companiile româneşti dependente de terţe părţi pentru îndeplinirea procedurilor naţionale de conformitate.

„Analizând toate datele necesare pentru generarea codului UIT, se poate presupune că furnizorii străini pot fi reticenţi în a coopera, deoarece trebuie să aloce resurse pentru acest flux de informaţii. Aceste obstacole au un impact negativ semnificativ asupra companiilor care acţionează în conformitate cu legea, deoarece întâmpină frecvent situaţii care nu pot fi deloc raportate sau nu pot fi raportate corect în sistem. O astfel de situaţie expune companiile riscului amenzilor impuse de legislaţie, care sunt adesea excesive şi nu sunt neapărat direcţionate doar împotriva celor care comit fapte ilicite pentru care acest cadru legal a fost creat iniţial”, a explicat Alexandru Pop.

În comunicat se menţionează că în România există deja măsuri alternative la o astfel de raportare extinsă precum cea solicitată de sistemul RO e-Transport, implementate atât la nivel naţional, cât şi în cadrul Uniunii Europene. De exemplu, „Soluţiile rapide din 2020” au introdus cerinţe suplimentare pentru tranzacţiile intracomunitare şi pentru aplicarea scutirii de TVA pentru aceste livrări, determinând modificări ale legislaţiei naţionale care să reflecte aceste reguli.

„O companie se poate afla în situaţia în care respectă pe deplin condiţiile stabilite la nivelul UE, în timp ce nu este conformă cu o regulă naţională, fapt care afectează sever comerţul intracomunitar, generează incertitudine pentru mediul de afaceri şi nu este armonizată cu tratatele şi reglementările UE privind comerţul liber. De asemenea, prin stabilirea obligaţiei de a utiliza sistemul RO e-Transport, legiuitorul român creează un obstacol pentru companiile care aleg să importe mărfuri din alte state membre. Deşi a fost creat ca o formalitate ce trebuie urmată înaintea transportului, în practică sistemul RO e-Transport provoacă întârzieri şi instituie noi controale la graniţa României cu celelalte state membre ale UE. Orice obstacol creat de un stat membru în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul UE constituie o încălcare a Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene”, a explicat Dan Iliescu, Legal Partner al companiei.

TPA România, aflată în top 10 companii de servicii profesionale din România, a înregistrat în 2023 o cifră de afaceri de 7,6 milioane de euro, în creştere faţă de anul anterior. În România, compania are două birouri, în Bucureşti şi Cluj-Napoca, şi peste 150 de angajaţi. TPA România face parte din grupul austriac TPA, prezent în 12 ţări din regiune, şi care are, în total, peste 2.000 de angajaţi.