Testările toxicologice în afara sistemului medico-legal ar putea duce la rezultate interpretabile şi ar deschide cutia Pandorei a probațiunii judiciare, spune forul medicilor legişti

La 29 iunie s-a oficializat OUG 84/2024, conform căreia determinarea prezenţei substanțelor psihoactive în organismul şoferului se va putea face și în laboratoarele de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române acreditate în acest sens sau în unitățile publice de asistență medicală acreditate pentru astfel de determinări, nu doar în instituţiile medico-legale, cum prevede acum legislaţia, potrivit actului normativ consultat de Economica.net.

Schimbarea reglementării vine în contextul creșterii numărului de solicitări pentru determinarea prezenţei substanţelor psihoactive şi imposibiliăţii logistice a institutelor medico-legale de a gestiona pe toate, în timp scurt.

Consiliul superior de medicină legală critică vehement prevederile antemenţionate introduse prin OUG 84 din 2024. 

Realizarea testărilor de toxicologie în afara sistemului medico-legal pentru stabilirea prezenței substanțelor psihoactive la conducătorii auto este improprie probațiunii judiciare, spune Consiliul superior de medicină legală. Iată argumentele forului medicilor legişti:

„Testările toxicologice în afara sistemului medico-legal se pretează la emiterea unor buletine de analiză care sunt în pericol să nu aibă întotdeauna girul obiectivității, principiu de bază al activității medico-legale, ceea ce deschide poarta echivocului în probațiunea judiciară.

Este mai utilă concentrarea pe creșterea capacității de analiză toxicologică în cadrul rețelei medico-legale, astfel încât să nu se deschidă această cutie a Pandorei a probațiunii judiciare.

În momentul de față există mai multe instituții de medicină legală care pot realiza analize toxicologice în vederea stabilirii prezenței substanțelor psihoactive la persoana în viață, infrastructura necesară care este în curs de modernizare, personal de specialitate și mai ales metodologii de lucru care să permită o valoare probatorie în justiție a acestor analize. Menționăm că analizele toxicologice la care facem referire sunt cele cantitative care detectează atât substanța activă, cât și metaboliții acesteia, inclusiv concentrațiile lor, și nu calitative care detectează doar substanța.

Determinările cantitative sunt cele care pot fi utilizate ulterior pentru identificarea consecințelor clinice ale consumului de substanțe psihoactive, inclusiv asupra capacității de a conduce autovehicule.

În condițiile în care testele au valori cut-off extrem de mici, determinările calitative pot identifica substanțe aflate în cantități infinitezimale care nu sunt utile pentru evidențierea stării de influență și nu rareori pot da reacții pozitive în situații în care nu a existat efectiv un consum de substanțe psihoactive.

Trebuie menționat că datorită sensibilității extrem de mari a probelor analitice actuale pot fi detectate substanțe psihoactive la niveluri mult sub cele care pot duce la efecte clinice, putând fi detectate inclusiv substanțe care apar în corp prin mecanism pasiv, de exemplu, inhalarea de fum de marijuana de la o altă persoană, care consumă substanța respectivă poate pozitiva un test rapid sau un test pe sânge pentru cannabis/metaboliți.

Unele substanțe psihoactive pot fi prezente în cantități extrem de mici în alimente, aici exemplul clasic fiind macul, care conține cantități infinitezimale de opiacee, fără niciun efect clinic, dar care pot duce la pozitivarea testelor toxicologice.

Multe medicamente uzuale conțin substanțe care pot duce la pozitivarea unor teste toxicologice, fără ca ele să fie în concentrații apte de a duce la o afectare a capacității de conducere autovehicule. De exemplu, codeina, utilizată ca antitusiv în cantități reduse, va da reacții pozitive la opiacee. Cantitatea utilizată ca antitusiv nu are efecte asupra capacității de a conduce autovehicule.

Utilizarea prospectului medical pentru a evalua prezența unor substanțe psihoactive nu este o metodă fezabilă de identificare a substanțelor care pot fi identificate prin testări toxicologice, deoarece acesta nu conține informații cu privire la remanența în organism a substanțelor active farmacologic, aceasta fiind mult mai mare decât durata de timp în care medicamentele respective au efecte clinice. De exemplu, dacă o substanță X are efecte clinice 4 ore (valoare trecută în prospect), este posibil să dea rezultate pozitive la examenul toxicologic la 8, 16, 24, sau chiar 48 de ore (funcție de sensibilitatea aparatului de analiză), lucru care nu este precizat în prospect.

Analizele calitative sunt ieftine, rapide și disponibile la nivelul majorității instituțiilor medico-legale și medicale. Analizele cantitative sunt însă cele care pot avea valoare probatorie în justiție. Acestea sunt mai scumpe, necesită echipamente complexe și sunt mai puțin rapide, ele fiind disponibile, în momentul de față, doar în câteva instituții medico-legale.

Institutul Naţional de Medicină legală Mina Minovici Bucureşti, Institutul de Medicină legală laşi, Institutul de Medicină legală Timişoara au echipamente funcţionale încă din 2004, provenind din programul Phare derulat în perioada 2004-2007, care a fost implementat sub coordonarea Ministerului Sănătăţii, program prin care au fost create în România capacităţi instituţionale funcţionale de detecţie medico-legală a substanţelor toxicologice. Atât dotările specifice cu mentenanţa necesară, cât şi resursele umane înalt calificate există şi se află în folosire permanentă, acoperind solicitările analitice la nivel naţional, întârzierile de moment generate de explozia numărului de cazuri fiind în curs de rezolvare, prin achiziții de echipamente de înaltă performanță, specializarea personalului și prin posibilitatea de redistribuire a cazurilor atunci când la nivelul de competență al unei instituții medico-legale este excedată capacitatea analitică.

În prezent, un număr tot mai mare de instituţii medico-legale (institute și servicii medico-legale) pot răspunde la toate solicitările făcute de către organele abilitate și, având în vedere susţinerea din partea Ministerului Sănătăţii cu privire la dotarea cu aparatură înalt performantă, investigaţiile toxicologice vor fi finalizate în termen de câteva zile.

Realizarea analizelor toxicologice calitative în laboratoare din spitale sau ale MAI va duce ca în acest domeniu specific reglementat să existe două categorii de buletine de analize toxicologice: unele cu valori cantitative provenind din instituțiile medico- legale și altele cu valori calitative provenind din alte laboratoare.
Trebuie menționat că existența doar a unor buletine de analiză calitativă va împiedica calea de atac legală a solicitării prezenței stării conducătorului auto de a se afla sub influenta substanțelor psihoactive la momentul opririi în trafic de a se realiza o expertiză medico-legală toxicologică, prevăzută de legislația specifică medico-legală care se pot efectua numai pe baza unor buletinele de analiză cantitative.

Realizarea de analize toxicologice în laboratoare ale MAI va genera neîncredere la nivel social în rezultatele obţinute, deoarece aceeaşi entitate care verifică şoferii în trafic va face atât analiza probelor, cât şi confirmarea rezultatelor.

OUG nu face vorbire despre necesitatea unităţii metodologice de analiză şi implementarea de metode de analiză similare în toate aceste laboratoare, indiferent de forma lor de organizare/administrare, cu stabilirea valorilor de referinţă toxicologică similare, aspect extrem de dificil/imposibil de asigurat, care, în absenţa sa, va genera rezultate toxicologice neunitare, cu variabilitatea inacceptabilă interlaboratoare. Prin urmare, rezultatele vor fi extrem de contestate şi contestabile, fapt ce va duce la o încărcătură şi mai mare pe sistemul de toxicologie, dar şi costuri mult mai mari, inclusiv prin dificultăţi în realizarea expertizelor toxicologice.

Consiliul superior de medicină legală consideră că este necesară o reevaluare a modului în care este evaluată și interpretată din punct de vedere legislativ și juridic „starea de influență” și efectele sale asupra condusului și a conducătorilor de autovehicule, care să plece de la următoarele principii generale:

• starea de influență nu trebuie stabilită strict pe baza prezenței unei/unor substanțe psihoactive în corpul persoanei, substante care pot fi active, inactive, metabolizate complet sau parțial prin metaboliți activi sau inactivi, etc.), ci pe baza unor valori cantitative cut-off, valori sub care este dovedit prin studii științifice unanim acceptate că ele nu au niciun efect clinic asupra capacității unei persoane de a conduce autovehicule.
• starea de influență trebuie stabilită pe baza unei examinări medico-legale, care să ia în considerare statutul clinic al persoanei la momentul opririi în trafic sau cât mai aproape de acest moment și valorile efective identificate la examenul toxicologic.
• în absența unei confirmări, în sânge, a prezenței unei substanțe psihoactive, în doze care pot avea efecte clinice, conducătorul de autovehicul nu ar trebui să fie considerat a fi sub influența acestora, iar carnetul nu ar trebui retras decât, eventual, pe o perioadă limitată (12-24 ore), o reevaluare trebuind să fie făcută apoi”, se arată în luarea de poziţie a forului medicilor legişti, primită de Economica.net.