Anxietatea creşte în Europa, în contextul în care Transnistria cere anexarea la Rusia

În condiţiile în care autorităţile transnistrene au solicitat luni Federaţiei Ruse să anexeze regiunea separatistă Transnistria, urmând exemplul Crimeii, preşedintele român Traian Băsescu a avertizat într-un interviu pentru Associated Press că Republica Moldova se află într-un ‘mare pericol’.

Transnistria, locuită de o majoritate vorbitoare de limba rusă, s-a separat de Republica Moldova după prăbuşirea URSS în 1991, invocând faptul că, odată independentă, Republica Moldova s-ar putea în cele din urmă ‘alătura României’, din care a făcut parte înainte de Al Doilea Război Mondial.

Potrivit şefului statului român, cunoscut pentru comentariile sale iredentiste cu privire la Republica Moldova, Kievul şi Chişinăul sunt o ‘prioritate pentru Vladimir Putin, care vrea să reconstruiască Uniunea Sovietică’, adaugă EurActiv.

‘Dacă va uitaţi pe hartă, veţi vedea un lanţ de conflicte îngheţate’ în jurul Mării Negre ‘care poate fi amorsat în orice moment’, a declarat Traian Băsescu.

Preocuparea preşedintelui român este împărtăşită şi de oficialii UE, deşi nimeni nu îndrăzneşte să meargă atât de departe ca şeful statului român. ‘Există presimţirea în UE că Rusia va face ceva şi că acest lucru va irita din ce în ce mai mult ţările din regiune’, a declarat o sursă diplomatică europeană pentru EurActiv.

‘Preocupările sale sunt în concordanţă cu cele ale altor state membre, care îşi exprimă îngrijorarea cu privire la această problemă, şi ştim că Putin va face ceva în Georgia şi Republica Moldova’, a indicat sursa citată.

‘Ştim că există o mulţime de aspecte prin care (ruşii) pot intimida Republica Moldova – vinurile şi produsele agricole, dar şi lucrătorii migranţi -, însă am văzut, de asemenea, că au intensificat tensiunea în Găgăuzia, unde referendumul are amprente ruseşti peste tot. Vor încerca să destabilizeze prin toate mijloacele’, a adăugat sursa citată de EurActiv.

Găgăuzia, o altă regiune autonomă de pe teritoriul Republicii Moldova aflată sub influenţa Rusiei, a organizat un referendum la începutul lui februarie în care se cereau legături mai strânse cu Rusia şi integrarea în Uniunea Eurasiatică. Cerinţele au fost susţinute de 98,4% dintre alegători, în timp ce 98,9% dintre aceştia au votat în favoarea independenţei Găgăuziei dacă Republica Moldova va adera la UE.

‘O agresiune directă nu este exclusă. Ruşii au demonstrat că nu au nicio problemă în a folosi forţa brută dacă ei cred că au vreun interes. Ne putem aştepta la orice din partea lor şi este sarcina UE să îi împiedice’, au declarat surse diplomatice pentru EurActiv, refuzând să prezică rezultatul dezbaterii din Consiliul European de joi şi vineri, la care liderii statelor UE ar putea decide impunerea de sancţiuni suplimentare Rusiei.

Kamil Calus, un expert pe Republica Moldova de la Centrul polonez pentru Studii Orientale (OSW), a declarat că deşi ‘este foarte puţin probabil ca Rusia să se decidă să lanseze un atac armat asupra Republicii Moldova din Transnistria’, nu exclude un scenariu similar celui din Crimeea în Găgăuzia sau chiar ‘în districtul pro-rus Taraclia’, din partea sudică a ţării.

‘Intervenţia rusă în Crimeea a arătat că Moscova este dispusă să îşi folosească forţele armate pentru a-şi atinge şi acest obiectiv. Acest lucru înseamnă că Rusia poate amorsa unul sau toate conflictele îngheţate. Din acest motiv, noi trebuie să luăm în considerare posibilitatea ca Rusia să se folosească de prezenţa sa militară din Transnistria împotriva Republicii Moldova. Fără îndoială, dacă acest scenariu va avea loc, el va fi realizat până cel târziu în luna septembrie, atunci când Chişinăul plănuieşte semnarea Acordului de asociere cu UE ‘, a declarat expertul citat, pentru EurActiv.

Potrivit lui Calus, Rusia nu ar opta pentru un astfel de scenariu în lipsa ‘unui pretext’, dar ‘destabilizarea situaţiei politice sau colapsul guvernului de la Chişinău pot servi drept o scuză convenabilă’.