În esență, Curtea a reținut următoarele:
– Legea criticată respectă principiul constituțional al bicameralismului, întrucât nu există nici deosebiri majore de conținut juridic și nici o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.
– Legiuitorul are competența de a reglementa un regim juridic diferit de dreptul comun în privința cesiunii de creanță realizate în beneficiul unui cesionar I.F.N., având în vedere că se impune susținerea unei categorii vulnerabile de consumatori. Totodată, legiuitorul dispune de libertatea de a aprecia dacă, într-un anumit moment, se impun măsuri de protecție a consumatorilor, chiar dacă în acest mod se creează o situație diferită în raport cu consumatorii de servicii financiare bancare.
– În ceea ce privește critica de neconstituționalitate privind încălcarea, prin dispozițiile legale criticate, a principiului neretroactivității legii, prevăzut la art.15 alin.(1) din Constituție, Curtea a reținut că principiul pacta sunt servanda poate fi
supus unor atenuări impuse de situații ce intervin pe parcursul executării contractului, situații care nu au putut fi avute în vedere la încheierea acestuia și care pun una dintre părțile din contract în situația de a nu-și mai putea onora obligațiile contractuale.
– Curtea a mai reținut că dreptul de proprietate al instituțiilor financiare nebancare nu cunoaște nicio limitare în condițiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate, dispozițiile criticate fiind conform prevederilor art.44 din Constituție.
– De asemenea, entitățile care desfășoară activități de recuperare a creditelor se pot adresa instanțelor judecătorești, potrivit dreptului comun, pentru soluționarea oricăror acțiuni (plângeri) referitoare la realizarea creanțelor lor, fiindu-le asigurat, în acest fel, accesul liber la justiție.
– Curtea a mai reținut că dispozițiile art.8 alin.(3)-(10) din legea criticată prevăd posibilitatea adaptării judiciare a tuturor contractelor de credit reglementate prin aceeași lege, motiv pentru care prevederile legale criticate respectă exigențele impuse
de Curtea Constituțională prin Decizia nr.623 din 25 octombrie 2016, par.116, fiind în acord cu dispozițiile constituționale ale art.147. Decizia este definită și general obligatorie.
Curtea Constituțională a României a decis astăzi să respingă sesizarea de pusă de mai mulți parlamentari de contestare a legii adoptată în data de 26 martie 2024 prin care caselor de amanet și IFN-urilor li se interzice practicarea dobânzilor la împrumuturi de 2% și 3% pe zi, a anunțat Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), care salută această hotărâre a judecătorilor constituționali.
AURSF mai cere președintelui Iohannis să promulge cât mai rapid această lege. Proiectul de lege a fost depus de senatorul PSD Daniel Zamfir.
Potrivit AURSF, după promulgarea legii, niciunui român nu i se va mai putea cere să plătească unui IFN mai mult decât dublul valorii creditului, existând de asemenea, și o plafonare a dobânzilor care pot fi percepute consumatorilor, în funcție de tipul, respectiv valoarea creditului.
De asemenea, pentru prima dată, consumatorii vor putea depune solicitările de rezolvare amiabilă a solicitării de reducere a dobânzilor, respectiv a costului total al creditului și prin intermediul asociațiilor de consumatori.
“Aproape trei luni și jumătate au avut de așteptat românii cu credite la IFN-uri până când Curtea Constituțională a României a permis legii, după o amplă analiză, să avanseze în forma în care a fost aprobată de Parlamentul României, pentru a fi promulgată de președintele României. Facem un apel de suflet către președintele României să o promulge în cel mai scurt timp posibil, pentru a curma coșmarul cu care se confruntă un număr foarte mare de români, cei mai mulți dintre ei cu venituri mici și cu un grad redus de educație financiară”, afirmă Alin Iacob, președintele AURSF.
Inițiatorul legii, președintele comsiei economice din Senat Daniel Zamfir, a anunțat la rândul său astăzi, pe pagina sa de Facebook, că judecătorii CCR au respins sesizarea de neconstituționalitate.
„S-A SFÂRȘIT CALVARUL! DOBâNZILE ABERANTE ALE IFN-urilor AU DEVENIT ISTORIE!!! CCR A RESPINS CONTENSTAȚIA USR!
În cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 1% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului, incluzând aici și orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cu executarea silită.
În cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 5.001 și 10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,8% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului, incluzând orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cu executarea silită.
În cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 10.001 și 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,6% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului, incluzând aici și orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cu executarea silită.
Dacă nivelul DAE este mai ridicat decât plafoanele stabilite la art. 4-6, acest nivel va fi redus, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească.
În cazul creditelor de consum acordate de IFN în valoare maximă de 15.000 de lei, valoarea totală plătibilă de către consummator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului
În situația depășirii plafoanelor prevăzute consumatorul poate solicită creditorului financiar revizuirea contractului, iar creditorul financiar este obligat să efectueze în scris în termen de 45 de zile de la primirea solicitării consumatorului, o propunere de revizuire a contractului, țînând cont de situația financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare.
Propunerea de revizuire a contractului va conține reducerea sau ștergerea parțială a unor obligații ale consumatorului, reeșalonarea sau refinanțarea acestora ori, după caz, darea în plată a imobilului ipotecat, cu respectarea prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cu modificările și completările ulterioare”, a scris Zamfir pe pagina sa de Facebook.
În România sunt înregistrate mii de case de amanet și câteva zeci de IFN-uri care oferă credite populației la costuri care ajung să depășească și 1.000% pe an.
Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) este o asociație legal constituită, înființată în 2013, care reprezintă interesele consumatorilor utilizatori de servicii financiare.
De asemenea, AURSF este o organizație care a contribuit în mod decisiv la elaborarea unei legislații echilibrate în zona serviciilor financiare, care să țină seama de drepturile consumatorilor și care să instituie o protecție adecvată a consumatorilor de servicii financiare.
Președintele AURSF este membru, din anul 2016, al Board-ului Better Finance, Federația Europeană a Investitorilor și Utilizatorilor de Servicii Financiare, iar din 2022 este președintele Grupului de Experți al Utilizatorilor de Servicii Financiare (FSUG), constituit pe langă Comisia Europeană.