The Guardian: Ce știe America despre avuția lui Putin din petrol?

Printre cei care se regăsesc pe lista de sancțiuni a Casei Albe se numără afaceristul Ghenadi Timcenko. Acesta este prieten cu Vladimir Putin de multă vreme și co-proprietar al concernului petrolier Gunvor. Firma are sediul la Geneva și controlează 3% din afacerile petroliere la nivel mondial. Precizarea venită din partea Trezoreriei SUA sună în felul următor: Afacerile lui Ghenadi Timcenko au legătură directă cu Putin. Putin are investiții în capitalul Gunvor și ar putea avea acces la fondurile companiei.

Gunvor a respins imediat acuzațiile spunând că șeful de la Kremlin nu are participații la capitalul său. Timcenko însuși a afirmat în repetate rânduri că Putin nu are nicio implicare în imperiul său de afaceri. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat că Moscova studiază impactul includerii lui Timcenko pe lista de sancțiuni. Peskov nu a negat acuzația conform căreia Putin ar avea acțiuni la Gunvor. Ciudat este faptul că Ghenadi Timcenko, de fapt, și-a vândut partea sa din companie celuilalt co-proprietar cu doar o zi înainte ca SUA să anunțe sancțiunile împotriva sa. Acuzația îndreptată către Vladimir Putin este cea mai gravă din istoria recentă.

Ucraina se pregătește să semneze un acord cu UE (Le Monde)

Mai precis este vorba despre semnarea părții politice a acordului de asociere care fusese respins de fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, anul trecut. Gestul vine pe fondul sporirii tensiunilor dintre Rusia și Occident cauzate de anexarea Crimeei.

Decizia liderilor europeni reprezintă un semnal puternic de susținere pentru noile autorități de la Kiev. Din partea Ucrainei, acordul va fi semnat de premierul Arsenyi Yatseniuk. Ieri seară, tonul s-a înăsprit între Moscova și cancelariile occidentale. SUA au adăugat 20 de persoane și o bancă rusească la lista inițială de 11 oficiali care sunt supuși sancțiunilor pe teritoriu american. De data aceasta este vorba despre membri ai cercului intim de putere politică și economică al lui Vladimir Putin. Printre cei vizați se numără chiar și șeful său de cabinet. La rândul ei, UE a adăugat 12 persoane pe lista de interdicții de călătorie și înghețare de active. Astfel, europenii vizează 33 de oficiali ruși și ucraineni pro-ruși. Președintele american Barack Obama a anunțat că administrația sa este pregătită să meargă și mai departe și a declarat că „Rusia trebuie să înțeleagă că tensiunile vor duce la izolarea sa internațională”. La câteva minute după anunțul lui Obama, Rusia a publicat propria sa listă de personalități americane sancționate pe care se găsesc trei consilieri prezidențiali și mai mulți parlamentari precum senatorul John McCain. Lista europenilor este apropiată de cea a americanilor, asigură președintele francez Francois Hollande. Numele vor fi publicate astăzi. În aceeași ordine de idei, UE a decis să anuleze summitul bilateral cu Rusia din vara acestui an. Mai multe state europene s-au opus sancțiunilor economice directe. Printre acestea sunt Belgia sau Bulgaria.

De ce nu se potrivește Războiul Rece întotdeauna? (Sueddeutsche Zeitung)

Toată lumea vorbește într-un fel sau altul despre Războiul Rece, dar, dacă suntem corecți, vedem că termenul nu reușește să descrie cu acuratețe conflictul cauzat de invazia din Crimeea. Politicienii, presa și experții își fac deseori viața ușoară.

Puțină istorie: denumirea de Război Rece a fost inventată de un colaborator al consilierului prezidențial Bernard Baruch în 1946. Un an mai târziu, publicistul Walter Lippmann scria lucrarea „The Cold War. A Study in U.S. Foreign Policy” și termenul avea să devină faimos. Dar ce era? Nimic altceva decât o confruntare politică, ideologică, economică, tehnologică, științifică, socială și culturală între modelul socialist și cel democratic-capitalist. Așadar, ce lipsește din Războiul Rece 2.0?
• Ideologiile nu mai sunt prezente. E vorba despre putere, mândrie rănită și interpretări diferite ale dreptului internațional.
• Conflictul nu mai e prezent în viața de zi cu zi. Peste tot în lume există aceeași tehnologie, aceleași produse culturale. Divizarea totală a modelelor e inexistentă.
• Economiile sunt interconectate, iar libertatea de circulație există (chiar dacă unii necesită vize). Firmele fac afaceri transfrontaliere.
• La nivel internațional, politica nu mai este dominată doar de SUA și Rusia. China joacă un rol important, iar UE s-a extins enorm din 1989.
• Și nimeni nu vrea un conflict militar. Barack Obama a fost reales tocmai din acest motiv, statele europene au o atitudine reținută oricum, dar nici Rusia nu dă semne că ar vrea un conflict deschis.

Și atunci de ce îl folosim? Primul motiv ar fi că e simplu, scurt și foarte cunoscut. Iar al doilea trebuie să fie faptul că se potrivește de minune imaginii lui Vladimir Putin.