Dincolo de caniculă, care este motivul pentru care în România avem de la zi la prețuri orare record în PZU, în intervalele orare din vârful de consum de seară?
Corneliu Bodea: Ca în orice piață bazată pe principiul cererii și ofertei, prețul crește în momentul în care cantitatea de marfă este în deficit. Cererea ridicată din cauza temperaturilor excesiv de mari și a consumului de seară, combinată cu scăderea producției din cauza opririi fotovoltaicelor și lipsei vântului, forțează România să importe energie la prețuri mari. Acest aspect este agravat și de situația din regiune unde generarea de electricitate este deficitară, iar capacitatea de interconectare mai redusă decât în vestul continentului.
Observăm, că, de câteva săptmâni, zona de sud-est a Europei înregistrează prețuri spot mult mai mari decât mediile din piețele Europei Centrale și Occidentale. Care este motivul? Putem bănui vreo disfuncționalitate în mecanismul de cuplare a PZU prin fluxuri care ar dezavantaja zona noastră?
Corneliu Bodea: Capacitățile tehnice de interconectare în regiunea noastră sunt deficitare. Nu cred că sunt disfuncționalități care țin de cuplarea pieței, ci mai degrabă de o structură de producție în regiune care este mai expusă față de volatilitate.
Dincolo de prețul PZU, de mai multe luni, avem prețuri extraordinar de mari (au fost și 16.000 de lei/MWh în piața de echilibrare). De ce credeți că a apărut această situație si cum pot fi corectate lucrurile?
Corneliu Bodea: În lipsa unor investiții susținute în creșterea flexibilității infrastructurii de transport și distribuție care s-ar putea asigura atât prin stocare, cât și prin sisteme smart grid, demand side management sau demand response, echilibrarea se va face ineficient, iar cantitățile pe această piață vor pune presiune pe ofertă.
Digitalizarea sistemului energetic românesc este esențială pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie, prin contorizare inteligentă și smart grid. La fel de importantă va fi crearea unei platforme online unde consumatorii să poată accesa informații detaliate despre consumul lor de energie, despre costuri și opțiunile pe care le au pentru economisire. Acesta va fi un instrument care va contribui la creșterea transparenței și la responsabilizarea consumatorilor.
În același timp însă, trebuie să reamintim că ANRE a descurajat și neglijat investițiile în sisteme informatice specifice smart grid, dar chiar și în smart metering. În prezent, din păcate, culegem roadele unei culturi deficitare în reglementarea investițiilor. Sper ca noua perioadă de reglementare să aducă schimbări urgente față de această abordare.
În final, cum vor fi impactați furnizorii de energie de aceste evoluții din cele două piețe (PZU și PE)?
Corneliu Bodea: În perioada aceasta în care prețurile sunt plafonate, furnizorii vor fi în primul rând impactați deoarece vor avea sume mai mari de încasat de la stat pe compensare, deci expuneri financiare mai mari.
La ce prețuri ar trebui să se aștepte clienții casnici și comerciali începând cu 1 aprilie 2025 în contextul re-liberalizării, având în vedere ultimele evoluții din piețe?
Corneliu Bodea: Am susținut în mod repetat că prețurile nu au motive să scadă din intervalul 80-100 de euro per MWh pe termen mediu, ceea ce reprezintă o valoare semnificativ mai mare decât prețurile plafonate de astăzi. Pentru a asista la o scădere în intervalul 50-60 de euro per MWh va trebui să investim deopotrivă în generare, dar mai ales în creșterea flexibilității infrastructurii de T&D, așa cum am menționat deja, investiții în smart grids, stocare, demand response, automatizarea rețelelor sau securitatea cibernetică a infrastructurii.
În actualele condiții de generare și de consum în România, ar trebui OPCOM să regândească produsele de tranzacționare, în sensul că acum, în general, pe piețele de contracte bilaterale se pot oferta în general doar produse bandă, gol, și vârf de zi?
Corneliu Bodea: Pentru a oferi piețelor posibilitatea diversificării produselor avem nevoie de smart metering și de sisteme de management a datelor de măsură. Există o capacitate limitată de a diversifica produsele fără a investi în infrastructură.
Corneliu Bodea este președinte al Centrului Român al Energiei (CRE), o organizaţie profesionala non-guvernamentala şi non-profit care reuneşte şi reprezintă, din anul 2011, interesele companiilor de stat şi private ce operează în sectorul energetic românesc, la Bucureşti şi Bruxelles. El este și fondator al grupului Adrem, companie specializată în servicii și construcție de infrastructură energetică și de soluții pentru consumatori industriali, cu peste 1.000 de angajați la nivel național.