Deficit de 3,8 miliarde de lei la Fondul Sănătăţii. Noile taxe din sănătate sunt insuficiente pentru a-l echilibra. Guvernul are două opţiuni: ori măreşte subvenţiile, ori creşte numărul plătitorilor de CASS

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback şi din subvenții. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Deficitul Fondului din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate a ajuns la 3,8 miliarde de lei în primul semestru al acestui an şi este cu 29% mai mare decât cel din ianuarie – iunie 2023, arată analiza Economica.net care a studiat execuţiile lunare ale Fondului Sănătăţii în perioada comparată.

Deficitul Fondului Sănătăţii a crescut în perioada analizată în contextul în care încasările din contribuţii de asigurări de sănătate sunt cu aproape 38% mai mari în primul semestru din 2024 decât cele realizate în perioada ianuarie – iunie 2023, în timp ce subvenţiile primite de la stat de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate sunt cu aproape 59% mai mici decât cele virate în aceeaşi perioadă a anului 2023, arată analiza Economica.net.

Aceasta înseamnă că taxele introduse prin Legea 296/2023, prin OUG 115/2023 şi prin OUG 34 din 2024, care-i vizează în mare parte tot pe cei care plăteau deja CASS (cu excepţia eliminării facilităţilor fiscale prin Legea 296 din 2023 pentru construcţii şi sectorul agricol), sunt o măsură insuficientă pentru echilibrarea Fondului Sănătăţii, reiese din analiza Economica.net care studiază lunar execuţiile FNUASS. Fondul poate fi echilibrat fie prin creşterea numărului de plătitori de CASS din bazinul de asiguraţi la sănătate fără plata contribuţiei, fie prin creşterea subvenţiilor primite de la stat, arată analiza Economica.net. Aceasta rămâne o decizie politică.

Iată, in extenso, execuţia Fondului Sănătăţii în primul semestru al anului 2024

FNUASS a avut venituri totale de 34 de miliarde de lei în prima jumătate a anului 2024, cu aproape 24% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2023, arată analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

Încasările din contribuţii de asigurări de sănătate depăşesc 30 de miliarde de lei în primele şase luni ale anului 2024 şi sunt cu aproape 38% mai mari decât cele realizate în perioada ianuarie – iunie 2023, reiese din analiza Economica.net bazată de execuţiile Fondului.
În aceaste sume intră veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă pentru concedii şi indemnizaţii şi veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale în baza declaraţiei unice trimise la Fisc.

Creşterea încasărilor la Fondul Sănătăţii din contribuţii de asigurări cu 38% se datorează majorării salariului minim din octombrie 2023, eliminării facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol, şi, de la 1 ianuarie 2024, includerii tichetelor de masă şi a unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 guvernul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, potrivit analizei Economica.net.

Creşterea încasărilor la Fondul Sănătăţii în perioada analizată (primele şase luni ale anului 2024 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023) e influenţată de majorarea salariului minim brut pe economie cu 10% la 3.300 de lei începând cu 1 octombrie 2023.

Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii.

Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.

Salariile minime nete din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol au rămas aceleaşi de la 1 noiembrie 2023 cu cele dinainte de majorarea salariilor brute din aceste domenii, operată prin OUG 93/2023. Actualizarea nivelurilor salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol a fost necesară pentru pentru a menţine neschimbate valorile nete ale salariilor minime din aceste industrii, după ce guvernul a decis că angajaţii din domeniile antemenţionate vor plăti CASS începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023, potrivit Legii nr. 296 din 2023, conform unei analize Economica.net, publicate anul trecut.

Iunie 2024 e şasea lună în care tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură reglementată prin Legea 296/2023.

În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale) au intrat în baza de calcul al CASS, după cum Economica.net a anunţat în exclusivitate anul trecut. Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.

Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.

Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.

Încasările din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor au ajuns la 2,44 de miliarde de lei în primele şase luni ale anului 2024 şi sunt cu 16% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2022, arată analiza Economica.net.

Subvenţiile primite de la stat de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate au ajuns la 1,48 de miliarde de lei în prima jumătate a anului 2024 şi sunt cu aproape 59% mai mici decât cele virate în aceeaşi perioadă a anului 2023, reiese din calculele Economica.net.

Cum au fost cheltuiţi banii colectaţi la Fondul Sănătăţii

Plăţile totale făcute din Fondul Sănătăţii se ridică la 37,86 de miliarde de lei în prima jumătate a anului 2024 şi sunt cu 24% mai mari decât cele făcute în aceeaşi perioadă a anului 2023, arată calculele Economica.net.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din Fondul Sănătăţii 12,58 de miliarde de lei în primele şase luni ale anului 2024, cu aproape 21% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2023, reiese din analiza Economica.net.

Serviciile medicale acordate pacienţilor în spitalele din sistemul asigurărilor sociale de sănătate au costat Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate 8,26 de miliarde de lei în primul semestru al anului 2024, cu 16% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2023.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se ridică la 7 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2024 şi suma de la acest capitol e cu 15% mai mare decât cea plătită în ianuarie – iunie 2023, arată calculele Economica.net. Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate în baza salarizării unitare, conform analizei Economica.net.

Pentru asigurări şi asistenţă socială am plătit din Fondul Sănătăţii aproape 3 miliarde de lei în primul semestru al anului 2024, cu 21% mai mult decât în perioada ianuarie – iunie 2023, reiese din analiza Economica.net.

Pentru serviciile acordate de medicii de familie în contract cu o Casă de Asigurări Sociale de Sănătate s-a plătit din Fond suma de 2,77 de miliarde de lei în primul semestru al anului 2024, cu 72% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2023, potrivit analizei Economica.net pe baza execuţiilor FNUASS.