Isărescu:”Era posibil ca în toamnă să rămânem cu rata dobânzii ”cocoțată” sus. Dobânda-cheie ar putea rămâne peste inflație mai mult timp

Mugur Isărescu a arătat în prezentarea sa despre Raportul asupra inflației că politica BNR este foarte prudentă în ceea ce privește evoluția ratei de dobândă de politică monetară, arătând că unul dintre scenariile BNR este să nu mai fie scăzută dobânda cheie din cauza riscurilor și incertitudinilor existente anul acesta pe piață.

”Trebuie să remarcați că nu am folosit în niciunul dintre comunicatele referitoare la ședința de săptămâna aceasta expresia am relaxat politica monetară. Practic, scenariul prin care să nu mai scădem dobânda în această toamnă echivalează cu o întărire a politicii monetare. Până la urmă putem să întărim politica monetară și prin alte instrumente. Și vă dau două exemple: sterilizarea lichidității din piață la dobânda BNR sau intervenții pe piața valutară dacă apar presiuni pe cursul de schimb”, a declarat Mugur Isărescu.

Isărescu a arătat că inflația va veni în jos, dar BNR nu va mai reduce dobânda, dar ar putea folosi alte instrumente de întărire a politicii monetare, instrumente care ar putea inversa o evetuală tendință de teșire a capitalurilor străine din țară în această toamnă.

”Comparativ cu alte țări, cursul de schimb va fi păstrat în continuare ca ancoră. În ciuda acestei relative stabilități mișcările de capitaluri pot aduce incertitudini. Avem în continuare intrări de capitaluri străine mari, mai mari decât ieșirile de capital și chiar mai mari decât deficitul. Cu toate acestea, avem cea mai mare primă de risc la bonduri. Chiar mai mare decât Ungaria. O inversare a fluxurilor de capital nu este de dorit”, a declarat Isărescu.

Inflația a venit pe partea prețurilor la energie, iar acum așteptăm ca ele să scadă și să scadă și inflația, a mai spus el. În acest context, guvernatorul a menționat că politica băncii centrale ar putea continua să aibă o dobândă superioară ratei anuale a inflației, lucru practica și de băncile centrale din alte țări. Practic, va fi aplicată așa numita politică high to longer, un timp mai lung pentru dobânzi mai ridicate decât inflația.

Prognozele BNR au luat în calcul perspective moderat mai favorabile privind creșterea economică UE efectiv în 2024, presiuni inflaționiste ușor mai ridicate pe termen mediu din partea inflației IAPC exclusiv energie din zona euro (proxy pentru inflația bunurilor de consum din import). De asemenea s-a luat în calcul un ritm mai lent (față de acum trei luni) pentru ciclul de relaxare al politicii monetare a BCE și incertitudini ridicate în ceea ce privește evoluția prețului petrolului, în contextul tensiunilor din plan geopolitic, dar și al evoluțiilor structurale ale activității economice globale.

Previziunile BNR merg pe o cotație maximă de 85,9 dolari a barilului de țiței.

Tendința de reducere a ratei inflației va continua pe cvasitotalitatea intervalului proiecției, însă ritmul dezinflației este anticipat să încetinească vizibil în a doua parte a acestuia. Există o revizuire descendentă a Indicelui prețurilor de consum față de valorile proiectate în Raportul anterior, evoluții recente mai favorabile decât se preconiza.

Prognoza IPC a BNR indică un nivel de 4% la sfârșitul lui 2024. Revizuirea descendentă a prognozei pentru inflația de bază (mai semnificativă pentru finele anului curent) reflectă îndeosebi evoluțiile recente mai favorabile pe segmentele bunurilor nealimentare și serviciilor în contextul ajustării neanticipate și ample a tarifelor pentru gaze naturale și energia electrică în intervalul aprilie-mai 2024, induse de modificarea legislației de plafonare a prețurilor.

Mugur Isărescu a subliniat că prognozele pe inflație se bazează doar pe datele existente la ora actuală. Datele despre viitoarea politică fiscală nu sunt momentan cunoscute și de aceea banca centrală lucrează doar cu date certe. Dacă în privința celorlalte măsuri fiscale vehiculate de presă ca fiind posibile în viitorul post-electoral, guvernatorul nu a vrut să se pronunțe, despre eliminarea treptată a facilităților pe anumite categorii profesionale a spus că ar putea fi aplicată.

Printre riscuri enumerate la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflației au fost menționate evoluțiile din mediul extern, prețurile materiilor prime, ale bunurilor intermediare și finale (îndeosebi componente energetice și bunuri alimentare), volatilitate a prețurilor la energie, impactul sancțiunilor economice.

La capitolul politica fiscală și cea a veniturilor au fost menționate configurația pachetului de consolidare fiscală în contextul noului cadru de guvernanță al UE și comportamentul agenților economici de ajustare la măsurile adoptate. Riscurile induse de evoluția de pe piața muncii sunt legate de dinamica viitoare a câștigurilor salariale, implicații ale gradului (încă) relativ tensionat al pieței forței de muncă, accentuări ale deficiențelor structurale de pe această piață.