„Fotografia” infecţiilor intraspitaliceşti, într-o lună, în România: provocate de peste 700 de bacterii şi peste 600 de pacienţi depistaţi, majoritatea la ATI

De ce e important

Infecțiile asociate asistenței medicale, cunoscute sub numele de infecţii instraspitaliceşti sau nosocomiale, reprezintă una dintre cele mai presante probleme de sănătate publică din cauza severității efectelor pe care le pot avea asupra bolnavului şi a complexității îngrijiriilor medicale necesare pentru a le trata.
Infecţiile intraspitaliceşti generează mortalitate semnificativă.

Îndeosebi şase tipuri principale de infecţii intraspitaliceşti au cele mai grave repercusiuni asupra pacientului, conform Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).
Acestea sunt: pneumonia asociată asistenței medicale, infecția tractului urinar asociată asistenței medicale, infecția de situs chirurgical (SSI), infecția cu clostridioides difficile (ICD) asociată asistenței medicale, sepsisul neonatal asociat asistenţei medicale, septicemia asociată asistenţei medicale.

Multe dintre aceste infecţii pot fi prevenite.

Studiile de prevalență de moment sunt o metodă standardizată pentru a urmări frecvența apariției acestor infecţii şi pentru a evalua eficienţa intervenţiilor făcute pentru prevenirea lor.

ECDC a dezvoltat un protocol standardizat pentru a măsura prevalența acestor infecţii și consumul de antimicrobiene în spitalele europene care asigură îngrijiri pacienților cu afecțiuni acute.

Ce înseamnă infecţie intraspitalicească activă

Pentru a fi considerată infecţie intraspitalicească, simptomele infecţiei trebuie să apară în a treia zi după internare sau mai târziu. Se consideră infecţie intraspitalicească şi o infecție cu debutul mai devreme de trei zile de la internare, în cazul în care pacientul a fost readmis la mai puţin de 48 de ore de la o internare anterioară într-un spital care asigură îngrijiri medicale pacienților cu afecțiuni acute sau dacă a suferit o intervenție chirurgicală în primele ore ale internării.
S-au făcut excepții de la aceste criterii pentru infecţiile de situs chirurgical, infecţiile asociate unui dispozitiv invaziv și infecțiile cu clostridioides difficile.
În cazul unei infecţii de situs chirurgical active, ca să fie considerată infecţie intraspitalicească, simptomele trebuie să apară fie în 30 de zile de la operaţie, fie în 90 de zile în cazul unei intervenții chirurgicale care implică un implant.
Infecţiile cu clostridioides difficile prezente la internare sau care s-au dezvoltat în decurs de două zile de la internare sunt considerate intraspitaliceşti dacă debutul a apărut la mai puțin de 28 de zile după externarea dintr-un spital.

Cum a fost realizat studiul din România

În România, studiul de prevalență de moment a respectat protocolul elaborat de către ECDC.
Au fost incluse toate infecțiile care îndeplinesc criteriile unei infecţii asociate asistenţei medicale active, enumerate mai sus.

În perioada 15 mai – 15 iunie 2023 la studiul de prevalență de moment au participat 53 spitale din 37 județe. În aceste spitale au fost incluşi 21.866 pacienţi.

3% dintre bolnavii incluşi în studiu au fost diagnosticaţi cu infecţii intraspitaliceşti

Din numărul total de 21.866 pacienți incluşi în studiu, 674 pacienți au avut infecţii intraspitaliceşti, la momentul colectării datelor, rezultând o prevalenţă de 3,1%. Prevalența corectată în urma validării datelor de către autorii studiului a fost de 4,1%.

Cea mai mare prevalenţă a acestor infecţii s-a înregistrat la pacienții internaţi în secțiile ATI (14,9%), medicală (3,4%), chirugicală (2,5%) reiese din studiul analizat de Economica.net.

• 204 dintre pacienţii diagnosticaţi cu infecţii intraspitaliceşti au avut infecții gastro-intestinale. 91% dintre ei au fost infectaţi cu clostridioides difficile.
• 177 de pacienţi depistaţi cu infecţii nosocomiale au avut infecții respiratorii;
• 117 dintre bolnavi au avut infecții de tract urinar, conform studiului consultat de Economica.net.

720 de microorganisme care au provocat infecţii intraspitaliceşti au fost depistate în cadrul studiului, reiese din analiza consultată de Economica.net.

Microorganisme implicate în declanşarea celor mai multe infecţii intraspitaliceşti identificate în 2023 sunt: clostridioides difficile (în 26% dintre cazuri), klebsiella spp. (în 17% dintre cazuri), pseudomonas aeruginosa (la 9% dintre bolnavi), acinetobacter spp. (la 9% dintre pacienţii incluşi în studiu), conform studiului analizat de Economica.net.

Cât de periculoase sunt aceste microorganisme din cauza severităţii bolilor pe care le provoacă

Clostridioides difficile, un bacil gram-pozitiv anaerob sporulat, este principalul agent etiologic al sindromului diareic corelat cu administrarea de antibiotice. Infecţia cu acest microorganism, cunoscută sub denumirea de ICD, este cea mai frecventă dintre infecţiile intraspitaliceşti digestive.

Calea dominantă de transmitere este cea fecal -orală, prin mână contaminată cu spori.
Infecţia cu c. difficile (ICD) poate provoca de la forme uşoare de boală diareică acută până la colită pseudomembranoasă şi megacolon toxic.
Din septembrie 2014 infecţia cu c. difficile e monitorizată la toţi pacienţii internaţi în spitalele publice şi private din România.

Klebsiella pneumoniae colonizează frecvent intestinul uman, iar la pacienții spitalizați poate fi izolat și de pe tegumente, orofaringe sau din arborele respirator superior, unde ajunge prin mâinile personalului medical sau de pe obiectele infectate din spital.
Severitatea infecțiilor este variabilă; în cazurile de infecție sistemică, mai ales dacă sunt produse de tulpini multirezistente la antibiotice, de tulpini hipervirulente și/sau la pacienți imunodeprimați, letalitatea este ridicată.

Pseudomonas aeruginosa este un bacil gram-negativ ”nonfermentativ” cunoscut ca agent etiologic al infecţiilor intraspitaliceşti la pacienți cu spitalizări prelungite sau cu afectare severă a barierelor de apărare antiinfecțioasă, de exemplu, a celei tegumentare în caz de arsuri severe. Microorganismul a fost identificat ca una dintre cauzele majore de pneumonie, de infecții urinare, de bacteriemii asociate asistenței medicale.
Pseudomonas aeruginosa are rezistență intrinsecă la majoritatea claselor de antibiotice din cauza membranei externe dificil de traversat. Fiecare nou mecanism de rezistență dobândit poate limita drastic opțiunile terapeutice existente. În ultimii ani, nivelul rezistenței la aceste antibiotice a depășit 50-60% în spitalele de urgență din România, conform unui raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică analizat de Economica.net.

Concluzii

Rezultatele obținute în anul 2023 susțin ipoteza unui risc mai ridicat de infecţii intraspitaliceşti asociat unor factori de risc precum vârstă înaintată, boală severă, spitalizare mai lungă, intervenții chirurgicale sau existența unor dispozitive medicale in situ. Pacienții cu infecţii intraspitaliceşti au avut vârstă mai înaintată, au avut un prognostic de boală de bază mai sever, spitalizare de lungă durată, au suferit intervenţii chirurgicale în timpul internării curente și au dispozitive medicale invazive in situ, spun autorii studiului consultat de Economica.net. Cele mai ridicate rate de prevalență a infecţiilor intraspitaliceşti s-au asociat intubațiilor și cateterelor vasculare centrale (19,2%, respectiv 18,2%).

62% dintre infecţiile intraspitaliceşti depistate în cadrul cercetării prezentate în articol au apărut la pacienți fără intervenții chirurgicale, spun autorii studiului consultat de Economica.net.

Sursă foto C. Difficile: https://www.cdc.gov/