Partidul conservator „Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei” (GERB), condus de fostul premier Boiko Borisov, câştigător al alegerilor anticipate din iunie, şi apoi coaliţia liberală formată din partidele „Continuăm Schimbarea” (PP) şi „Bulgaria Democratică” (DB) au eşuat pe rând să formeze o majoritate, iar partidul anti-sistem „Există un Astfel de Popor” (ITN), ultimul însărcinat să formeze guvernul, nu a avut nici el mai multe şanse şi a returnat luni mandatul.
Prin urmare, preşedintele Radev a fost nevoit să convoace încă o rundă de alegeri. „Data cea mai potrivită pentru noi alegeri parlamentare anticipate este 20 octombrie”, a declarat şeful statului.
Viitoarea şefă interimară a guvernului, Goriţa Grancearova-Kojareva, vice-preşedintă a Curţii de Conturi, trebuie să prezinte până pe 19 august lista de miniştri. Numirea ei ca premier interimar i-a surprins pe mulţi, întrucât aşteptarea era ca actualul premier interimar Dimităr Glavcev, fost preşedinte al Curţii de Conturi şi fost deputat al partidului GERB, să rămână în continuare la conducerea guvernului. Dar el anunţat că se retrage pentru a diminua „tensiunea politică” în ţară.
Partidul GERB şi alianţa PP-DB sunt ambele pro-europene şi susţinătoare ale sprijinului pentru Ucraina în războiul cu Rusia, dar disputele persistente şi rivalităţile dintre ele le-au împiedicat să formeze o coaliţie.
De la protestele anti-corupţie din anul 2020, care l-au înlăturat de la putere pe Boiko Borisov, Bulgaria trăieşte o instabilitate politică perpetuă, fiind de atunci condusă de guverne interimare sau care au avut o viaţă scurtă, iar sondajele recente avertizează asupra creşterii popularităţii partidelor naţionaliste şi pro-ruse.