Germania asigură că nu va reduce sprijinul faţă de Ucraina, indiferent ce relevă ancheta asupra sabotajului Nord Stream

Această anchetă, a declarat presei un purtător de cuvânt al guvernului german, Wolfgang Büchner, nu schimbă „faptul că Rusia duce un război ilegal de agresiune împotriva Ucrainei”, scrie Agerpres.

„Investigaţiile sunt desfăşurate conform legii, fără a ţine cont de persoană şi în mod complet independent”, a adăugat acelaşi purtător de cuvânt al guvernului condus de cancelarul Olaf Scholz, refuzând să comenteze asupra cazului în sine şi asupra mandatului de arestare emis împotriva unui suspect ucrainean.

Gazoductele Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică, prin care Germania importa gaze ruseşti, au fost avariate şi scoase din funcţiune de mai multe explozii submarine în apropierea insulei daneze Bornholm pe 26 septembrie 2022.

La începutul anului următor, publicaţia americană New York Times şi cea germană Spiegel au scris, făcând referire la noi date ale serviciilor de informaţii ale SUA, că un „grup pro-ucrainean” ar fi autorul sabotajului.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a negat atunci orice legătură a ţării sale cu acele explozii. „Nu avem nimic de-a face cu asta”, a răspuns Zelenski unei întrebări ce i-a fost adresată pe acest subiect la o conferinţă de presă. Mai mult, el a susţinut că apariţia unor asemenea „dezinformări” ar putea avea drept scop „încetinirea ajutorului oferit Ucrainei” de statele occidentale în războiul pornit de Rusia.

Trei publicaţii germane citate de Reuters au relatat miercuri că Germania a emis un mandat de arestare european împotriva unui instructor de scufundări ucrainean care ar fi făcut parte dintr-o echipă care a sabotat gazoductele Nord Stream.

Anchetatorii germani consideră că ucraineanul, prezentat cu numele de Volodimir Z. şi care cel mai recent ar fi trăit în Polonia, a fost unul dintre scafandrii care au amplasat dispozitive explozie pe cele două conducte submarine în septembrie 2022, potrivit jurnalelor Süddeutsche Zeitung şi Die Zeit şi postului ARD, care citează surse ce au dorit să rămână anonime.

Parchetul polonez a confirmat tot miercuri că autorităţile germane i-au transmis în iunie mandatul împotriva unui anume Volodimir Z. În virtutea regulilor cooperării judiciare europene, autorităţile poloneze aveau la dispoziţie 60 de zile pentru a soluţiona cererea primită din partea Germaniei şi să reţină suspectul.

Însă acesta din urmă a părăsit între timp Polonia şi s-a întors în Ucraina la începutul lunii iulie, a indicat Parchetul polonez, care a pus responsabilitatea acestei situaţii pe seama autorităţilor germane, motivând că suspectul nu a fost înscris în registrul persoanelor căutate, ceea ce a făcut posibilă revenirea lui în Ucraina.

Potrivit justiţiei germane, Volodimir Z. împreună cu alţi doi scafandri, un bărbat şi o femeie prezentaţi de presa germană cu numele de Jevhen U. şi Svitlana U., ar fi transportat explozibilii la bordul unui velier, denumit Andromeda, asupra căruia Parchetul german a dezvăluit de altfel încă de anul trecut că a deschis o anchetă. Velierul ar fi plecat pe Marea Baltică din portul german Rostock, apoi a făcut o escală pe o insulă daneză, după care a acostat în Suedia şi în final în Polonia.

Autorităţile germane sunt surprinse în cercul lor intern de lipsa de cooperare din partea Poloniei în această afacere, mai scrie presa germană, care suspectează posibile complicităţi de care cei trei scafandri ucraineni ar fi putut beneficia în Polonia. În timp ce Suedia şi Danemarca au încetat la începutul anului investigaţiile proprii lansate după exploziile ce au avariat conductele Nord Stream, anchetatorii germani şi-au continuat cercetările.